3 definiții pentru docetism
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
docetism sn [At: DN2 / E: fr docétisme] Erezie de la începuturile bisericii creștine, care susținea că Isus Hristos nu ar fi fost om decât în aparență.
DOCETISM s.n. Erezie de la începuturile bisericii creștine, care susținea că Iisus Cristos nu ar fi fost om decît în aparență. [< fr. docétisme, cf. gr. dokein – a părea].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DOCETISM s. n. erezie de la începuturile bisericii creștine care susținea că Isus Cristos nu ar fi fost un om decât în aparență. (< fr. docétisme)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Intrare: docetism
| substantiv neutru (N29) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
docetismsubstantiv neutru
- 1. Erezie de la începuturile bisericii creștine, care susținea că Isus Cristos nu ar fi fost om decât în aparență. DN
etimologie:
- docétisme DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.