4 definiții pentru doborâtură
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
doborâtură sf [At: COSTINESCU / Pl: ~uri / E: doborî + -tură] 1 Stricăciune produsă în pădure de fenomenele naturale. 2 Pădure doborâtă de vânt.
DOBORÎTURĂ, doborîturi, s. f. Mulțime de arbori căzuți sub acțiunea furtunii, a zăpezii etc.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DOBORÎTURĂ, doborîturi, s. f. Mulțime de arbori căzuți sub acțiunea furtunii, a zăpezii etc. – Din doborî + suf. -tură.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
+doborâtură s. f., g.-d. art. doborâturii; pl. doborâturi
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de cata
- acțiuni
Intrare: doborâtură
doborâtură substantiv feminin
substantiv feminin (F43) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
doborâtură, doborâturisubstantiv feminin
- 1. Mulțime de arbori căzuți sub acțiunea furtunii, a zăpezii etc. DLRLC
etimologie:
- doborî + sufix -tură. DLRM