2 definiții pentru dizarmonic

dizarmónic, ~ă a [At: ARGHEZI, S. XX, 63 / Pl: ~ici, ~ice / E: des- + armonic] (Rar) 1 Care nu este armonios. 2 Care nu formează un tot.

DIZARMÓNIC, -Ă adj. 1. (muz.) lipsit de armonie. ◊ (despre o sală) lipsită de rezonanță, cu rezonanță proastă. 2. care prezintă dizarmonie (2). 3. (fig.) discordant, neplăcut. (< fr. dysharmonique, it. disarmonico)

Intrare: dizarmonic
dizarmonic adjectiv
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular dizarmonic dizarmonicul dizarmonică dizarmonica
plural dizarmonici dizarmonicii dizarmonice dizarmonicele
genitiv-dativ singular dizarmonic dizarmonicului dizarmonice dizarmonicei
plural dizarmonici dizarmonicilor dizarmonice dizarmonicelor
vocativ singular
plural