opțiuni
  • info

2 intrări

6 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

disuada vt [At: LM / P: ~su-a~ / Pzi: ~dez / E: fr dissuader] (Frm) A abate pe cineva de la o hotărâre.

DISUADA vb. I. tr. (Franțuzism) A abate pe cineva de la o hotărîre. [Pron. -su-a-. / < fr. dissuader].

DISUADA vb. tr. a abate pe cineva de la o hotărâre. (< fr. dissuader)

A DISUADA ~ez tranz. livr. (persoane) A sfătui să renunțe (la o intenție); a deconsilia. /<fr. dissuader, lat. dissuadere

* disuadéz v. tr. (fr. dissuader, d. lat. dissuadére). Desfătuĭesc.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

disuada vb. (sil. -su-a-), ind. prez. 3 sg. disuadează

Intrare: disuada
  • silabație: di-su-a-da info
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • disuada
  • disuadare
  • disuadat
  • disuadatu‑
  • disuadând
  • disuadându‑
 singular plural
  • disuadează
  • disuadați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • disuadez
 (să)
  • disuadez
  • disuadam
  • disuadai
  • disuadasem
a II-a (tu)
  • disuadezi
 (să)
  • disuadezi
  • disuadai
  • disuadași
  • disuadaseși
a III-a (el, ea)
  • disuadează
 (să)
  • disuadeze
  • disuada
  • disuadă
  • disuadase
plural I (noi)
  • disuadăm
 (să)
  • disuadăm
  • disuadam
  • disuadarăm
  • disuadaserăm
  • disuadasem
a II-a (voi)
  • disuadați
 (să)
  • disuadați
  • disuadați
  • disuadarăți
  • disuadaserăți
  • disuadaseți
a III-a (ei, ele)
  • disuadează
 (să)
  • disuadeze
  • disuadau
  • disuadară
  • disuadaseră
Intrare: disuadat
disuadat participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • disuadat
  • disuadatul
  • disuadatu‑
  • disuadată
  • disuadata
plural
  • disuadați
  • disuadații
  • disuadate
  • disuadatele
genitiv-dativ singular
  • disuadat
  • disuadatului
  • disuadate
  • disuadatei
plural
  • disuadați
  • disuadaților
  • disuadate
  • disuadatelor
vocativ singular — —
plural — —
disuadare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • disuadare
  • disuadarea
plural
  • disuadări
  • disuadările
genitiv-dativ singular
  • disuadări
  • disuadării
plural
  • disuadări
  • disuadărilor
vocativ singular —
plural —
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

disuada, disuadezverb

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.