10 definiții pentru disparent
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DISPARENT, -Ă, disparenți, -te, adj. (Rar) Care este pe cale să dispară. – Dispărea + suf. -ent (după apărea – aparent).
disparent, ~ă a [At: LUC. II, 200 / Pl: ~nți, ~e / E: dispărea + -ent (după apărare, aparent)] (Rar) Care este pe cale să dispară.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DISPARENT, -Ă, disparenți, -te, adj. Care este pe cale să dispară. – Dispărea + suf. -ent (după apărea – aparent).
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DISPARENT, -Ă, disparenți, -te, adj. Care este pe cale să dispară.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DISPARENT, -Ă adj. Pe cale de dispariție. [< dispărea, după aparent].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DISPARENT, -Ă adj. pe cale de dispariție. (< dispărea, după aparent)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
DISPARENT ~tă (~ți, ~te) Care se află pe cale de dispariție; în stare de dispariție. /a dispărea + suf. ~ent
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
disparent (rar) adj. m., pl. disparenți; f. disparentă, pl. disparente
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
disparent (rar) adj. m., pl. disparenți; f. disparentă, pl. disparente
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
disparent adj. m., pl. disparenți; f. sg. disparentă, pl. disparente
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
disparent, disparentăadjectiv
- 1. Care este pe cale să dispară. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:
- Dispărea + sufix -ent (după apărea – aparent). DEX '09 DN