4 definiții pentru disipație


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

disipație sf [At: GHICA, C. E. II, 607 / V: (înv) ~iune / Pl: ~ii / E: fr dissipation] 1 (Îvr) Cheltuială nechibzuită Si: disipare (1). 2 (Teh; îs) ~ de energie Transformarea ireversibilă a unei forme de energie liberă în energie interioară a unui sistem fizic, care o transmite sub formă de căldură mediului ambiant.

DISIPÁȚIE s.f. (Rar) Disipare; risipă, cheltuială nechibzuită. ♦ (Fig.) Neatenție. [Cf. fr. dissipation, it. dissipazione].

DISIPÁȚIE s. f. 1. disipare; cheltuială nechibzuită; exces. 2. (fig.) neatenție. ◊ dezmăț, desfrâu. (< fr. dissipation)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

disipáție s. f., art. disipáția, g.-d. art. disipáției

Intrare: disipație
disipație substantiv feminin
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • disipație
  • disipația
plural
  • disipații
  • disipațiile
genitiv-dativ singular
  • disipații
  • disipației
plural
  • disipații
  • disipațiilor
vocativ singular
plural