6 definiții pentru discofilie
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DISCOFILIE s. f. Pasiune de a colecționa discuri1 (4). – Din fr. discophilie.
DISCOFILIE s. f. Pasiune de a colecționa discuri1 (4). – Din fr. discophilie.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
discofilie sf [At: DN3 / Pl: ~ii / E: fr discophilie] Pasiunea de a colecționa discuri muzicale.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DISCOFILIE s.f. Pasiunea pentru discuri; tendința de a colecționa discuri. [Gen. -iei. / < fr. discophilie].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DISCOFILIE s. f. pasiunea pentru muzica pe discuri; tendința de a colecționa discuri. (< fr. discophilie)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
discofilie s. f., art. discofilia, g.-d. art. discofiliei
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
DISCO- „disc, rotund, rotat”. ◊ gr. diskos „disc” > fr. disco-, it. id., engl. id., germ. disko- > rom. disco-. □ ~bol (v. -bol), s. m., atlet grec care practica aruncarea discului; ~carp (v. -carp), s. n., apoteciu în formă de disc, pe care se găsește stratul himenial al ascomicetelor; ~fil (v. -fil1), s. m. și f., amator de discuri muzicale; ~filie (v. -filie1), s. f., pasiune pentru discuri; ~for (v. -for), adj., care poartă un disc; ~grafie (v. -grafie), s. f., radiografie a nucleului unui disc intervertebral; ~id (v. -id), adj., în formă de disc; sin. discoidal; ~lite (v. -lit1), s. n. pl., formațiuni rotunde sau elipsoidale, concentrice, prezente în nămolurile calcaroase batiale sau în depozitele cretoase; ~micete (v. -micete), s. f. pl., ordin de ciuperci din clasa ascomicetelor, cu corpul de fructificație în formă de disc sau de cupă; ~patie (v. -patie), s. f., stare patologică a discurilor intervertebrale; ~podiu (v. -podiu), s. n., receptacul floral în formă de disc; ~radiculografie (v. radiculo-, v. -grafie), s. f., metodă radiologică de punere în evidență a spațiului discal și a rădăcinilor nervoase rahidiene; ~tecă (v. -tecă), s. f., 1. Colecție de discuri muzicale. 2. Încăpere special amenajată pentru păstrarea și audierea discurilor.
- sursa: DETS (1987)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
substantiv feminin (F134) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
discofiliesubstantiv feminin
etimologie:
- discophilie DEX '09 DEX '98 DN