3 definiții pentru diremțiune

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DIREMȚIUNE s.f. (Liv.) Separare, ruptură (între prieteni); (spec.) Despărțire, divorț, desființare a unei căsătorii. [Cf. lat. diremptio, fr. diremption].

DIREMȚIUNE s. f. separare, ruptură (între prieteni); (spec.) despărțire, divorț. (< lat. diremptio, fr. diremption)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

diremțiune s. f., g.-d. art. diremțiunii

Intrare: diremțiune
diremțiune substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • diremțiune
  • diremțiunea
plural
  • diremțiuni
  • diremțiunile
genitiv-dativ singular
  • diremțiuni
  • diremțiunii
plural
  • diremțiuni
  • diremțiunilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

diremțiune, diremțiunisubstantiv feminin

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.