14 definiții pentru dirijare

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DIRIJARE, dirijări, s. f. Acțiunea de a dirija; conducere, îndrumare. – V. dirija.

DIRIJARE, dirijări, s. f. Acțiunea de a dirija; conducere, îndrumare. – V. dirija.

dirijare sf [At: SĂULESCU, HR., I, 96/13 / V: (înv) ~igere, diregire / Pl: ~jări / E: dirija] 1 Ghidare prin indicarea direcției de mers. 2 Îndrumare, conducere și control a unei activități Si: (îvr) diriguire. 3 Coordonare muzicală a unui grup instrumental sau coral în calitate de dirijor (1). 4 (Pex) Coordonarea interpretării unei piese muzicale prin reglarea mișcării, a ritmului și a tonalității.

DIRIJARE s. f. Acțiunea de a dirija; conducere, îndrumare. Ideologia socialistă științifică, întemeiată pe cunoașterea legilor obiective ale dezvoltării sociale, permite să se prevadă desfășurarea evenimentelor și, datorită acestui fapt, permite dirijarea lor de către oameni. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 9, 26.

DIRIJARE s.f. Acțiunea de a dirija și rezultatul ei; conducere. [< dirija].

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

dirijare s. f., g.-d. art. dirijării; pl. dirijări

dirijare s. f., g.-d. art. dirijării; pl. dirijări

dirijare s. f., g.-d. art. dirijării; pl. dirijări

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DIRIJARE s. 1. v. îndreptare. 2. îndrumare, reglare. (~ circulației rutiere.) 3. v. conducere.

DIRIJARE s. 1. călăuzire, conducere, ghidare, îndreptare, îndrumare, orientare. (~ cuiva pe drumul cel bun.) 2. îndrumare, reglare. (~ circulației pe străzi.) 3. conducere, (rar) diriguire. (~ uzinei o are...)

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

DIRIJARE AERODINAMICĂ dirijarea unei rachete cu ajutorul aerului care acționează asupra aripioarelor de pe corpul acesteia și care pot căpăta diverse poziții în funcție de direcția de înaintare.

DIRIJAREA AVIAȚIEI activitate de asigurare a ieșirii avioanelor la ținte pentru executarea unei misiuni de luptă. Dirijarea aviației se realizează prin mijloace radioelectronice și de transmisiuni.

OFIȚER CU DIRIJAREA AVIAȚIEI ȘI INDICAREA OBIECTIVELOR ofițer de aviație trimis în dispozitivul de luptă al unităților mecanizate din primul eșalon, înzestrat cu mijloace de transmitere sol-aer, în scopul dirijării aviației de sprijin asupra obiectivelor inamicului ce urmează a fi nimicite, indicându-le și ușurând descoperirea acestora. Observarea se face direct cu ajutorul indicatorului optic circular al stației de radiolocație, la dispoziția ofițerului, sau prin precedarea formației de avioane de către un avion de cercetare, dirijat prin radiolocație la obiectiv de ofițerul cu dirijarea pe baza indicațiilor din hărțile de lucru ale statelor majore ale unităților mecanizate.

Intrare: dirijare
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dirijare
  • dirijarea
plural
  • dirijări
  • dirijările
genitiv-dativ singular
  • dirijări
  • dirijării
plural
  • dirijări
  • dirijărilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dirigere
  • dirigerea
plural
  • dirigeri
  • dirigerile
genitiv-dativ singular
  • dirigeri
  • dirigerii
plural
  • dirigeri
  • dirigerilor
vocativ singular
plural
diregire
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

dirijare, dirijărisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a dirija. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Ideologia socialistă științifică, întemeiată pe cunoașterea legilor obiective ale dezvoltării sociale, permite să se prevadă desfășurarea evenimentelor și, datorită acestui fapt, permite dirijarea lor de către oameni. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 9, 26. DLRLC
etimologie:
  • vezi dirija DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.