15 definiții pentru deputăție

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DEPUTĂȚIE, deputății, s. f. 1. Demnitate, sarcină, funcție de deputat (1). 2. Delegație de deputați (2); solie. – Deputat + suf. -ie.

DEPUTĂȚIE, deputății, s. f. 1. Demnitate, sarcină, funcție de deputat (1). 2. Delegație de deputați (2); solie. – Deputat + suf. -ie.

deputăție sf [At: (a. 1815) B. V. III, 124 / V: ~tație, ~tațiune / Pl: ~ii / E: deputat + -ie] 1 Demnitate de deputat1 (2). 2 Sarcină de deputat1 (2). 3 Funcție de deputat1 (2). 4 Durată a mandatului de deputat1 (2). 5 Delegație de deputați1 (1).

DEPUTĂȚIE, deputății, s. f. 1. Funcția sau mandatul de deputat (1). [Cațavencu] se lasă greu, greu de tot: ori o mie de poli, ori deputăția. CARAGIALE, O. I 120. 2. Delegație de deputați (2); solie. Excelența-sa... vrea să vorbească numai cu o deputăție de fruntași cu răspundere. CAMIL PETRESCU, B. 162.

DEPUTĂȚIE s.f. 1. Demnitate, funcție de deputat. 2. Delegație de deputați; solie. [Gen. -iei, var. deputațiune s.f. / < deputat + -ie].

DEPUTĂȚIE ~i f. 1) Funcție de deputat. 2) Durata de exercitare a unei astfel de funcții. 3) înv. Grup de persoane trimis undeva pentru îndeplinirea unei misiuni; delegație; solie. [Art. deputăția; G.-D. deputației; Sil. -ți-e] /deputat + suf. ~ie

*deputățíe f. (d. deputat). Fam. Demnitatea de deputat.

DEPUTAȚIUNE s.f. v. deputăție.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

deputăție (fam.) s. f., art. deputăția, g.-d. art. deputăției; pl. deputății, art. deputățiile (desp. -ți-i-)

deputăție s. f., art. deputăția, g.-d. art. deputăției; pl. deputății, art. deputățiile

deputăție s. f., art. deputăția, g.-d. art. deputăției; pl. deputății, art. deputățiile

Intrare: deputăție
deputăție substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • deputăție
  • deputăția
plural
  • deputății
  • deputățiile
genitiv-dativ singular
  • deputății
  • deputăției
plural
  • deputății
  • deputățiilor
vocativ singular
plural
deputațiune substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • deputațiune
  • deputațiunea
plural
  • deputațiuni
  • deputațiunile
genitiv-dativ singular
  • deputațiuni
  • deputațiunii
plural
  • deputațiuni
  • deputațiunilor
vocativ singular
plural
diputăție
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
dipotăție
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

deputăție, deputățiisubstantiv feminin

  • 1. Demnitate, sarcină, funcție de deputat. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote [Cațavencu] se lasă greu, greu de tot: ori o mie de poli, ori deputăția. CARAGIALE, O. I 120. DLRLC
  • 2. Delegație de deputați. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Excelența-sa... vrea să vorbească numai cu o deputăție de fruntași cu răspundere. CAMIL PETRESCU, B. 162. DLRLC
etimologie:
  • Deputat + sufix -ie. DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.