17 definiții pentru dioramă

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DIORAMĂ, diorame, s. f. Tablou de mari dimensiuni (alcătuit din mai multe planuri), așezat într-o sală obscură și care, sub efectul unui joc de lumini, dă spectatorului impresia realității. ♦ Reprezentare spațială a unei porțiuni de ecosistem, în care se expun, în muzee, animale împăiate, manechine etc. [Pr.: di-o-. Var.: (înv.) dioram s. n.] – Din fr. diorama.

diora sf [At: AR (1837), 223⅟8 / P: di-o~ / V: (îvr) ~ram sn / Pl: ~me / E: fr diorama] 1 Tablou de mari dimensiuni (alcătuit din mai multe planuri), care, sub efectul unui joc de lumini, dă impresia realității. 2 Reprezentare spațială a unui peisaj, folosită în muzee drept cadru de expunere a unor animale împăiate, manechine etc., pentru a înfățișa un ecosistem.

DIORAMĂ, diorame, s. f. Tablou de mari dimensiuni (alcătuit din mai multe planuri), care, sub efectul unui joc de lumini (și privit din întuneric), dă spectatorului impresia realității. ♦ Reprezentare spațială a unei porțiuni de peisaj, în care se expun, în muzee, animale împăiate, manechine etc., în scopul înfățișării unui ecosistem. [Pr.: di-o-.Var.: (înv.) dioram s. n.] – Din fr. diorama.

DIORAMĂ, diorame, s. f. Tablou de dimensiuni mari sau reprezentare în relief astfel construită, îneît spectatorul are impresia că vede un peisaj real. V. panoramă. În timpul lui Caragea, veni pentru prima oară un întreprinzător de dioramă și clădi un teatru de scînduri. FILIMON, C. 193. – Pronunțat: di-o-. – Variantă: dioram (CAMIL PETRESCU, V. 83) s. n.

DIORA s.f. 1. Reprezentare a unui peisaj într-un mediu natural, folosită în muzeele de științe naturale. 2. Tablou de mari dimensiuni sau ansamblu de pînze pictate, care, prin iluminări variate, dau impresia unui peisaj real. [Var. dioram s.n. / < fr. diorama, cf. gr. dia – prin, orama – vedere].

DIORA s. f. 1. tablou de mari dimensiuni plasat de jur împrejurul unei încăperi circulare, din centrul căreia spectatorul privește imaginile, care, prin iluminări variate, dau impresia unui peisaj real. 2. reprezentare a unui peisaj într-un mediu natural, în muzeele de științe naturale. (< fr. diorama)

DIORAMĂ ~e f. 1) Tablou de mari dimensiuni alcătuit din mai multe planuri, reprezentând, de obicei, o scenă istorică sau un peisaj, care, datorită unei iluminări speciale, dă spectacolului impresia realității. 2) Reprezentare spațială a unui colț de natură în care se expun, în muzee, animale împăiate sau manechine. [Sil. di-o-] /<fr. diorama

dioramă f. tablou astfel așezat încât să producă efecte diferite după modul cum e luminat.

* diorámă f., pl. e (d. vgr. diá, pin, și órama, vedere, după panoramă). Tabloŭ saŭ șir de tablourĭ pictate pe pînze și expuse unuĭ joc de lumină, pe cînd spectatoriĭ staŭ în umbră.

DIORAM s. n. v. dioramă.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

diora (desp. di-o-) s. f., g.-d. art. dioramei; pl. diorame

diora (di-o-) s. f., g.-d. art. dioramei; pl. diorame

diora s. f. (sil. di-o-), g.-d. art. dioramei; pl. diorame

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

DIORÁMĂ (< fr. {i}; {s} dia- + horama „priveliște, spectacol”) s. f. 1. Tablou de mari dimensiuni, reprezentând de obicei o scenă istorică sau un peisaj alcătuit din diferite planuri și care, datorită variațiilor efectelor de lumini, dă impresia realității. Primul care a folosit procedeul a fost L.J.M. Daguerre, în sec. 19. 2. (BIOL.) Reprezentare spațială a unei porțiuni de ecosistem (pădure, baltă etc.) în care se expun, în muzee, animale naturalizate. A fost inițiată de Gr. Antipa.

Intrare: dioramă
  • silabație: di-o- info
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • diora
  • diorama
plural
  • diorame
  • dioramele
genitiv-dativ singular
  • diorame
  • dioramei
plural
  • diorame
  • dioramelor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dioram
  • dioramul
  • dioramu‑
plural
  • diorame
  • dioramele
genitiv-dativ singular
  • dioram
  • dioramului
plural
  • diorame
  • dioramelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

diora, dioramesubstantiv feminin

  • 1. Tablou de mari dimensiuni (alcătuit din mai multe planuri), așezat într-o sală obscură și care, sub efectul unui joc de lumini, dă spectatorului impresia realității. DEX '09 DLRLC DN
    • format_quote în timpul lui Caragea, veni pentru prima oară un întreprinzător de dioramă și clădi un teatru de scînduri. FILIMON, C. 193. DLRLC
    • 1.1. Reprezentare spațială a unei porțiuni de ecosistem, în care se expun, în muzee, animale împăiate, manechine etc. DEX '09 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.