13 definiții pentru dental (adj.)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DENTAL, -Ă, dentali, -e, adj., s. f. (În sintagma) Consoană dentală (și substantivat, f.) = care se articulează prin apropierea vârfului limbii de dinții incisivi superiori sau inferiori. – Din fr. dental.

dental1, ~ă sf, a [At: DA ms / Pl: ~i, ~le / E: fr dental] (Consoană) care se articulează prin apropierea vârfului limbii de dinții incisivi superiori sau inferiori.

DENTAL, -Ă, dentali, -e, adj. (Fon.; despre consoane) A cărui ocluziune sau constricțiune se produce între vîrful limbii și dinții incisivi superiori sau inferiori. Sunetele «t», «d», «s», «z» sînt consoane dentale. ◊ (Substantivat, f.) Dentala «d» este o consoană sonoră.

DENTAL, -Ă adj., s.f. (Consoană) care se articulează atingînd cu vîrful limbii dinții incisivi superiori sau inferiori. [< fr. dental].

DENTAL2, -Ă adj., s. f. (consoană) care se articulează prin atingerea dinților incisivi, superiori sau inferiori, cu vârful limbii. (< fr. dental)

DENTAL ~ă (~i, ~e) și substantival (despre consoane) Care se articulează prin apropierea vârfului limbii de dinții incisivi. /<fr. dental

dental a. 1. ce ține de dinți; nerv dental; 2. consonante ce se rostesc atingând dinții cu limba: d și t sunt sunete dentale.

*dentál, -ă adj. (lat. dentalis, d. dene, dentis, dinte). Gram. Se zice despre consonantele care se pronunță punînd limba pe dințĭ, ca d, t. S.f. O dentală, o consonantă dentală.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

dental (despre sunete) adj. m., pl. dentali; f. denta, pl. dentale

dental (despre sunete) adj. m., pl. dentali; f. dentală, pl. dentale

dental adj. m., pl. dentali; f. sg. dentală, pl. dentale

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

DENTAL, -Ă adj. (< fr. dental): în sintagma consoană dentală (v.).

Intrare: dental (adj.)
dental1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dental
  • dentalul
  • dentalu‑
  • denta
  • dentala
plural
  • dentali
  • dentalii
  • dentale
  • dentalele
genitiv-dativ singular
  • dental
  • dentalului
  • dentale
  • dentalei
plural
  • dentali
  • dentalilor
  • dentale
  • dentalelor
vocativ singular
plural
dintal
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

dental, dentaadjectiv

  • 1. fonetică; fonologie (Consoană) care se articulează atingând cu vârful limbii dinții incisivi superiori sau inferiori. DLRLC DN
    • format_quote Sunetele «t», «d», «s», «z» sunt consoane dentale. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.