-dină² ec vz -dinamie

dină¹ sf [At: DL / Pl: ~ne / E: fr dyne] (Fiz) Unitate de măsură a forței, egală cu forța care imprimă unui corp cu masa de un gram accelerația de un centimetru pe secundă la pătrat.

DINĂ, dine, s. f. (Fiz.) Unitate de măsură a forței, egală cu forța care imprimă unui corp cu masa de un gram accelerația de un centimetru pe secundă la pătrat.

DINĂ s.f. Unitate de măsură pentru forță, egală cu forța imprimată de accelerația de 1 cm pe secundă a unui punct material cu masa de un gram. [< fr. dyne, cf. gr. dynamis – forță].

-DINĂ² elem. dinam²(o)-.

DINĂ¹ s. f. unitate de măsură pentru forță egală cu forța imprimată de accelerația de 1 cm/sec² asupra unui punct material cu masa de un gram. (< fr. dyne)

DINĂ ~e f. fiz. Unitate de măsură a forței egală cu forța care imprimă unui corp cu masa de un gram o accelerație de un centimetru pe secundă la patrat. /<fr. dyne

-dinamie ec [At: DN³ / V: dină / E: fr dynamie] Element secund de compunere cu semnificația: 1 „Forță”. 2 „Energie”. 3 „Dinam”.

dinam²(o)- [At: DN³ / E: fr dynam(o)-] Element prim de compunere savantă cu semnificația 1 „Forță” 2 „Energie” 3 „Dinam”.

DINAM- v. dinamo-.

-DINAMIE v. dinamo-.

DINAMO- Element prim de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) forță”, „energie”, „dinam”. [Var. dinam- și -dinamie. / < fr. dynam(o)-, cf. gr. dynamis].

-DINAMIE elem. dinam²(o)-.

DINAM²(O)-, -DINAMIE, -DINĂ elem. „forță, energie”; „dinam”. (< fr. dynam/o/-, -dynamie, – dyne, cf. gr. dynamis)

dină s. f., g.-d. art. dinei; pl. dine; simb. dyn

dină s. f., g.-d. art. dinei; pl. dine; simb. dyn

dină s. f., g.-d. art. dinei; pl. dine; simb. dyn

dină, pl. dine

-DINAMIE „forță, putere, stamină”. ◊ gr. dynamis „putere, forță” > fr. -dynamie, germ. id., engl. -dinamy > rom. -dinamie.

DINAMO- „forță, energie, putere, dinamic, energetic”. ◊ gr. dynamis „forță, putere” > fr. dynamo-, germ. id., engl. id., it. dinamo- > rom. dinamo-. □ ~cor (v. -cor), adj., (despre o plantă) care prezintă dinamocorie; ~corie (v. -corie₂), adj., s. f., răspîndire a semințelor sau a sporilor printr-un mecanism propriu plantei respective; ~gen (v. -gen₁), adj., 1. Care creează sau care generează energie. 2. (Despre stimuli) Care are proprietatea de a dinamiza organismul și de a-i spori capacitatea de acțiune; ~geneză (v. -geneză), s. f., 1. Producere de energie sau de forță. 2. Proces de producere a senzațiilor, sentimentelor sau ideilor care augmentează tonusul vital uman; ~genie (v. -genie₁), s. f., 1. Mod de dezvoltare și creștere a activității unui organism, organ, celulă etc. 2. Acțiune biologică normală sau patologică prin care o activitate psihologică este imediat augmentată; ~graf (v. -graf), s. n., instrument care servește la înregistrarea forței musculare; ~gramă (v. -gramă), s. f., diagramă obținută la dinamograf; ~logie (v. -logie₁), s. f., disciplină care studiază forțele, considerate în abstract; ~metrie (v. -metrie₁), s. f., măsurare a forței cu ajutorul dinamometrului; ~metru (v. -metru₁), s. n., instrument utilizat la măsurarea forțelor.