dimensionare sf [At: lOANOVICI, TEHN. 198 / P: ~si-o~ / Pl: ~nări / E: dimensiona] Stabilirea, pe bază de calcul, a dimensiunilor (1) unei construcții, ale unei mașini, ale unui aparat etc.

DIMENSIONARE, dimensionări, s. f. Acțiunea de a dimensiona. Dimensionarea pieselor unei mașini. – Pronunțat: -si-o-.

DIMENSIONARE s.f. Acțiunea de a dimensiona. [Pron. -si-o-. / < dimensiona].

dimensiona vt [At: lOANOVICI, TEHN. 148 / P: ~si-o~ / Pzi: ~nez / E: ger dimensionieren] A stabili, pe bază de calcul, dimensiunile unei construcții, ale unei mașini, ale unui aparat etc.

DIMENSIONA, dimensionez, vb. I. Tranz. A stabili, pe bază de calcul, dimensiunile unei construcții, ale unei mașini, ale unui aparat, instrument etc. – Pronunțat: -si-o-.

DIMENSIONA vb. I. tr. 1. A stabili prin calcul dimensiunile unei construcții, ale unei mașini etc. 2. A sorta pe dimensiuni. [Pron. -si-o-. / < dimensiune].

DIMENSIONA vb. tr. 1. a stabili prin calcul dimensiunile unei construcții, ale unei mașini etc. 2. a sorta pe dimensiuni. (< germ. dimensionieren)

A DIMENSIONA ~ez tranz. 1) (piese, aparate, mașini, construcții) A măsura pentru a stabili dimensiunile. 2) (lucruri) A sorta pe dimensiuni. [Sil. -si-o-] /<germ. dimensionieren

dimensionare (desp. -si-o-) s. f., g.-d. art. dimensionării; pl. dimensionări

dimensionare (-si-o-) s. f., g.-d. art. dimensionării; pl. dimensionări

dimensionare s. f. (sil. -si-o-), g.-d. art. dimensionării, pl. dimensionări

dimensiona (a ~) (desp. -si-o-) vb., ind. prez. 1 sg. dimensionez, 3 dimensionează; conj. prez. 1 sg. să dimensionez, 3 să dimensioneze

dimensiona (a ~) (-si-o-) vb., ind. prez. 3 dimensionează

dimensiona vb. (sil. -si-o-), ind. prez. 1 sg. dimensionez, 3 sg. și pl. dimensionează

DIMENSIONÁRE (< germ., fr.) s. f. 1. Operație prin care se stabilesc, pe bază de calcul, dimensiunile, unei piese, ale unui element de construcții etc. în funcție de solicitările la care acestea sunt supuse în funcționare. 2. (INFORM.) Indicarea dimensiunilor matricelor (masivelor) în programe.