O definiție pentru dijmăritură


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

dijmăritúră sf [At: IORGA, S. D. V, 343 / Pl: ~ri / E: dijmărit + -ură] (Îvr) Dijmă (1).

Intrare: dijmăritură
dijmăritură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dijmăritu
  • dijmăritura
plural
  • dijmărituri
  • dijmăriturile
genitiv-dativ singular
  • dijmărituri
  • dijmăriturii
plural
  • dijmărituri
  • dijmăriturilor
vocativ singular
plural