2 intrări

24 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DIGERÁRE s. f. Acțiunea de a digera; digestie. – V. digera.

DIGERÁRE s. f. Acțiunea de a digera; digestie. – V. digera.

digerare1 sf [At: PONTBRIANT, D. / Pl: ~rări / E: digera] Digestie.

DIGERÁRE s. f. Acțiunea de a digera; digestie.

DIGERÁRE s.f. Acțiunea de a digera și rezultatul ei; mistuire. [< digera].

DIGERÁ, digér, vb. I. Tranz. (Adesea fig.) A mistui alimentele. [Prez. ind. și: digerez] – Din fr. digérer, lat. digerere.

DIGERÁ, digér, vb. I. Tranz. (Adesea fig.) A mistui alimentele. [Prez. ind. și: digerez] – Din fr. digérer, lat. digerere.

digera1 vt [At: BARASCH, I. 3/17 / V: (înv) degherá / Pzi: digér, ~réz / E: fr digérer, lat digerere] 1 A preface alimentele introduse în organism în substanțe asimilabile, necesare hrănirii corpului Si: a mistui, (înv) a omeni, (reg) a râșni. 2 (Rar; fig) A se sili să înțeleagă. 3 (Rar; fig) A suporta ceva supărător.

DIGERÁ, digér, vb. I. Tranz. A mistui (alimentele). Stomacul digeră alimentele cu ajutorul sucului gastric.Refl. pas. Hidrații de carbon se digeră ușor.Prez. ind. și: digerez.

DIGERÁ vb. I. tr. A efectua procesul de digerare, a mistui (alimente). ♦ (Fig.) A înghiți, a suporta (lucruri plictisitoare, greoaie). [P.i. digér și -rez. / < fr. digérer, lat. digerere].

DIGERÁ vb. tr. a mistui alimentele. ◊ (fig.) a înghiți, a suporta lucruri plictisitoare, greoaie. (< fr. digérer, lat. digerere)

A DIGERÁ digér tranz. 1) (produse alimentare) A supune digestiei; a mistui. 2) fig. (lucruri plictisitoare sau supărătoare) A suporta cu răbdare. /<fr. digérer, lat. digerere

digerà v. 1. a mistui; 2. a pune în ordine, a studia afund: a digera un proiect; 3. a suferi cu răbdare: a digera o insultă.

* digér și -éz, a -á v. tr. (fr. digérer, d. lat. digero, -gérere, -gestum). Mistuĭ, operez digestiunea. Fig. Sufer cu răbdare: a digera o insultă. Studiez în detaliŭ: a digera un proĭect.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

digeráre s. f., g.-d. art. digerắrii

digeráre s. f., g.-d. art. digerării

digerá (a ~) vb., ind. prez. 3 digéră

digerá vb., ind. prez. 1 sg. digér, 3 sg. și pl. digéră/digereáză

digera (ind. prez. 1 sg. diger)

arată toate definițiile

Intrare: digerare
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • digerare
  • digerarea
plural
  • digerări
  • digerările
genitiv-dativ singular
  • digerări
  • digerării
plural
  • digerări
  • digerărilor
vocativ singular
plural
Intrare: digera
verb (VT1)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • digera
  • digerare
  • digerat
  • digeratu‑
  • digerând
  • digerându‑
singular plural
  • dige
  • digerați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • diger
(să)
  • diger
  • digeram
  • digerai
  • digerasem
a II-a (tu)
  • digeri
(să)
  • digeri
  • digerai
  • digerași
  • digeraseși
a III-a (el, ea)
  • dige
(să)
  • digere
  • digera
  • digeră
  • digerase
plural I (noi)
  • digerăm
(să)
  • digerăm
  • digeram
  • digerarăm
  • digeraserăm
  • digerasem
a II-a (voi)
  • digerați
(să)
  • digerați
  • digerați
  • digerarăți
  • digeraserăți
  • digeraseți
a III-a (ei, ele)
  • dige
(să)
  • digere
  • digerau
  • digera
  • digeraseră
verb (VT201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • digera
  • digerare
  • digerat
  • digeratu‑
  • digerând
  • digerându‑
singular plural
  • digerea
  • digerați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • digerez
(să)
  • digerez
  • digeram
  • digerai
  • digerasem
a II-a (tu)
  • digerezi
(să)
  • digerezi
  • digerai
  • digerași
  • digeraseși
a III-a (el, ea)
  • digerea
(să)
  • digereze
  • digera
  • digeră
  • digerase
plural I (noi)
  • digerăm
(să)
  • digerăm
  • digeram
  • digerarăm
  • digeraserăm
  • digerasem
a II-a (voi)
  • digerați
(să)
  • digerați
  • digerați
  • digerarăți
  • digeraserăți
  • digeraseți
a III-a (ei, ele)
  • digerea
(să)
  • digereze
  • digerau
  • digera
  • digeraseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

digerare

etimologie:

  • vezi digera
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

digera

etimologie: