2 intrări
19 definiții
din care- explicative (11)
- morfologice (6)
- specializate (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DIFUZOR, (I) difuzoare, s. n., (II) difuzori, s. m. I. S. n. 1. Dispozitiv (în formă de pâlnie) pentru redarea sunetelor transmise pe cale electrică și răspândirea lor în mediul înconjurător. 2. Dispozitiv translucid din sticlă, porțelan etc., care împrăștie uniform lumina unei lămpi. 3. Aparat întrebuințat la extragerea prin difuziune (2) a unei substanțe. 4. Piesă a carburatorului unui motor, care pulverizează combustibilul printr-un curent de aer. II. S. m. Persoană care difuzează (presa). – Din fr. diffuseur.
difuzor [At: CADE / V: (reg) def~ / Pl: (1-4) ~oare, (5) ~i / E: fr diffuseur] 1 sn Dispozitiv (în formă de pâlnie) pentru redarea sunetelor transmise pe cale electrică și răspândirea lor în mediul înconjurător. 2 sn Piesă a carburatorului unui motor, care pulverizează combustibil printr-un curent de aer. 3 sn Dispozitiv translucid din sticlă, porțelan etc. care împrăștie uniform lumina unei lămpi. 4 sn Aparat sau agregat folosit la extragerea prin difuziune (4) a unei substanțe. 5 sm Persoană care difuzează (3) publicațiile periodice.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DIFUZOR, (I) difuzoare, s. n., (II) difuzori, s. m. I. S. n. 1. Dispozitiv (în formă de pâlnie) pentru redarea sunetelor transmise pe cale electrică și răspândirea lor în mediul înconjurător. 2. Dispozitiv translucid din sticlă, porțelan etc., care împrăștie uniform lumina unei lămpi. 3. Aparat întrebuințat la extragerea prin difuziune (2) a unei substanțe. 4. Piesă a carburatorului unui motor, care pulverizează combustibilul printr-un curent de aer. II. S. m. Persoană care difuzează publicațiile periodice. – Din fr. diffuseur.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
DIFUZOR1, difuzori, s. m. (Determinat prin «voluntar») Persoană care difuzează presa în întreprinderi și instituții.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DIFUZOR2, difuzoare, s. n. 1. Aparat, de obicei în formă de pîlnie, care, fiind acționat de curenți electrici variabili, produce unde sonore și le împrăștie în jur; se întrebuințează la aparatele de radio și la amplificarea vocii (în săli publice, în piețe sau pe străzi). 2. Aparat bazat pe principiul difuzibilității corpurilor, întrebuințat la extragerea diferitelor substanțe (a zahărului din sfeclă, a taninului din stejar etc.). 3. Parte a camerei de amestec a unui carburator unde se efectuează pulverizarea combustibilului (prin trecerea unui curent de aer).
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DIFUZOR s.n. 1. Dispozitiv folosit în radiofonie care transformă undele electrice în unde sonore prin punerea în vibrație a unei membrane plane sau a unui cornet; este folosit în dispozitivele de radiorecepție și în instalațiile de amplificare a sunetului. 2. Parte a unui carburator cu injecție unde se produce pulverizarea combustibilului. 3. Aparat folosit pentru extragerea zahărului din sfeclă, a taninului din stejar etc. [Pl. -oare, (s.m.) -ori. / cf. fr. diffuseur].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DIFUZOR, -OARE s.m. și f. Cel care difuzează presa în întreprinderi, în instituții. [< difuza + -or].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DIFUZOR1 s. n. 1. aparat destinat reproducerii sunetelor, care transformă variațiile energiei electrice în energie acustică și care intră în componența radioreceptoarelor, televizoarelor, a instalațiilor de amplificare etc; hautparlor. 2. porțiune de conductă a cărei secțiune transversală crește în sensul curgerii fluidului. 3. parte a unui carburator cu explozie unde se produce pulverizarea combustibilului. 4. aparat pentru extragerea zahărului din sfeclă, a taninului din stejar etc. (< fr. diffuseur)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
DIFUZOR2, -OARE s. m. f. cel care difuzează presa în întreprinderi, în instituții. (< difuza + -or)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
DIFUZOR2 ~oare n. 1) Aparat care transformă energia electrică în energie acustică, fiind întrebuințat în radiorecepție, la televizoare sau la instalațiile de amplificare a sunetelor. 2) Dispozitiv pentru împrăștierea uniformă a luminii unei lămpi. 3) Aparat întrebuințat la extragerea prin difuziune a unei substanțe. /<fr. diffuseur
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
DIFUZOR1 ~i m. Persoană care difuzează publicațiile periodice. /<fr. diffuseur
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
difuzor2 (persoană) s. m., pl. difuzori
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
difuzor1 (dispozitiv) s. n., pl. difuzoare
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
difuzor2 (dispozitiv) s. n., pl. difuzoare
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
difuzor1 (persoană) s. m., pl. difuzori
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
difuzor (persoană) s. m., pl. difuzori
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
difuzor (dispozitiv, aparat) s. n., pl. difuzoare
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
DIFUZOR conductă a unui reactor sau a unei turbine cu reacție în a cărei secțiune transversală crește în sensul curgerii fluidului și în care are loc transformarea parțială a energiei cinetice în energie potențială a fluidului, micșorându-se viteza de curgere și crescând presiunea statică a acestuia. Sin. tub de aspirație.
difuzor, dispozitiv de transformare a undelor electromagnetice ale unor curenți electrici în putere sonoră, prin punerea în vibrație a unei membrane sau a unui cornet. Folosit inițial în dispozitive de radiorecepție, d. a devenit parte componentă a sistemelor de redare sonoră (picup, magnetofon* etc.), unde se întrebuințează uneori două sau chiar multe d. în scopul redării stereofonice* a înregistrării sau corespunzător diferitelor benzi de frecvență* (sunete joase, medii, înalte). V. megafon (1).
- sursa: DTM (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
substantiv neutru (N11) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
difuzor, difuzorisubstantiv masculin difuzoare, difuzoaresubstantiv feminin
- 1. Persoană care difuzează (presa). DEX '09 DLRLC DN
etimologie:
- diffuseur DEX '98 DEX '09
difuzor, difuzoaresubstantiv neutru
- 1. Dispozitiv (în formă de pâlnie) pentru redarea sunetelor transmise pe cale electrică și răspândirea lor în mediul înconjurător. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: hautparleur
- 2. Dispozitiv translucid din sticlă, porțelan etc., care împrăștie uniform lumina unei lămpi. DEX '09 DEX '98
- 3. Porțiune de conductă a cărei secțiune transversală crește în sensul curgerii fluidului. MDN '00
-
- 5. Piesă a carburatorului unui motor, care pulverizează combustibilul printr-un curent de aer. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:
- diffuseur DEX '09 DEX '98 DN