2 intrări

20 de definiții

diferințá v vz diferenția

diferénță1 sf [At: ÎNV. IN. 26 / V: (înv) ~ție, ~rínță / Pl: ~țe / E: fr différence, lat differenta] 1 (Mat) Rezultat al unei scăderi matematice Si: rest, restanță, (îrg) rămășiță1. 2 (Ggf; îs) ~ de nivel Deosebire de altitudine între două puncte terestre. 3 (La bursă sau la jocurile de noroc) Oscilație. 4 (Nav) Una din mărimile prin care se determină înclinarea longitudinală a unei nave. 5 Ansamblu de trăsături, de caracteristici, de particularități etc. care fac, prin comparație, să se deosebească un lucru de altul, o ființă de alta etc. Si: deosebire, nepotrivire, (îvp) osebire, (înv) osebiciune. 6 Lipsă de asemănare Si: deosebire, nepotrivire, (îvp) osebire, (înv) osebiciune. 7 (Îs) ~ specifică Trăsătură caracteristică a unei noțiuni, care o deosebește de celelalte noțiuni cuprinse în genul ei proxim. 8 (Îs) Examen de ~ Probă examinatorie pe care o efectuează elevii, studenții etc. în cazul unui transfer de la o unitate de învățământ la alta cu profil diferit. 9 (Îlav) Cu ~ că... Cu deosebirea că... 10 (Îlav) În ~ de... Spre deosebire de... 11 (Fiz; îs) ~ de fază Defazaj.

diferénță2 sf vz diferend

diferénță3 sf vz deferență

DIFERÉNȚĂ, diferențe, s. f. 1. Ceea ce deosebește o ființă de alta, un lucru de altul. ◊ Diferență specifică = trăsătură caracteristică a unei noțiuni, care o deosebește de celelalte noțiuni cuprinse în genul ei proxim. 2. Rezultatul unei scăderi matematice. 3. (Geogr:; în sintagma) Diferență de nivel = deosebire de altitudine între două puncte terestre. [Var.: (înv.) diferínță s. f.] – Din fr. différence, lat. differentia.

DIFERÍNȚĂ s. f. v. diferență.

DIFERÉNȚĂ, diferențe, s. f. 1. Ceea ce deosebește o ființă de altă, un lucru de altul; lipsă de asemănare; deosebire; nepotrivire. ◊ Diferență specifică = trăsătură caracteristică a unei noțiuni, care o deosebește de celelalte noțiuni cuprinse în genul ei proxim. 2. Rezultatul unei scăderi matematice. 3. (Geogr.; în sintagma) Diferență de nivel = deosebire de altitudine între două puncte terestre. [Var.: (înv.) diferínță s. f.] – Din fr. différence, lat. differentia.

DIFERÍNȚĂ s. f. v. diferență.

DIFERÉNȚĂ, diferențe, s. f. 1. Lipsă de asemănare; deosebire, nepotrivire. Între liberali și conservatori nu era mare diferență de ideologie, ambele partide tinzînd în primul rînd la asigurarea dreptului de exploatare a țărănimii de către marii proprietari de pămint. KOGĂLNICEANU, S. A. 17. ◊ Cu diferența că... = cu deosebirea că... ♦ (Logică) Diferență specifică = trăsătură caracteristică a unei noțiuni, care (în definiția acelei noțiuni) o deosebește de celelalte noțiuni din cadrul genului celui mai apropiat. 2. Numărul prin care se arată cu cît o valoare mai mare a unei mărimi întrece pe alta mai mică. Dacă n-ar fi diferența de vîrstă, și-ar permite ea libertatea pe care și-o ia cu tine ? IBRĂILEANU, A. 171. ♦ Diferență de nivel = deosebire de altitudine dintre două puncte terestre. ♦ (La bursă și la jocul de cărți) Oscilație, fluctuație. Jocul la roșu și la negru, cu diferențe zilnice de cîte două și trei sute de napoleoni, îi lua prea mult timpul. MACEDONSKI, O. III 81. 3. (Mat.) Cantitatea care trebuie adunată scăzătorului spre a obține descăzutul. – Variantă: (învechit) diferínță (MACEDONSKI, O. IV 10) s. f.

DIFERÍNȚĂ s. f. v. diferență.

diferénță (deosebire) s. f., g.-d. art. diferénței; pl. diferénțe

diferénță (deosebire) s. f., g.-d. art. diferénței; pl. diferénțe

DIFERÉNȚĂ s. 1. v. deosebire. 2. deosebire, (înv. și pop.) osebire, (Ban., Transilv. și Maram.) deschilinire, (înv.) osebitură. (Ce ~ este între ei?) 3. (MAT.) rest, (înv.) rămășiță, restanță. (~ obținută în urma unei scăderi.)

DIFERÉNȚĂ s.f. 1. Deosebire, neasemănare, nepotrivire. ◊ (Log.) Diferență specifică = trăsătură caracteristică a unei noțiuni, care o deosebește de celelalte noțiuni din genul cel mai apropiat. 2. (Mat.) Număr care arată deosebirea de mărime dintre două valori care se scad una din alta. ♦ Rezultatul unei scăderi. 3. Diferență de nivel = deosebire de altitudine între două puncte de pe suprafața globului terestru. 4. (Fiz.) Diferență de fază = defazaj. [Var. diferință s.f. / cf. fr. différence, it. differenza, lat. differentia].

DIFERÍNȚĂ s.f. v. diferență.

DIFERÉNȚĂ s. f. 1. deosebire, lipsă de asemănare. ♦ (log.) ~ specifică = notă caracteristică a unei noțiuni, în genul ei proxim. 2. (mat.) rezultatul operației de scădere. 3. (geogr.) ~ de nivel = deosebire de altitudine între două puncte de pe suprafața globului terestru. 4. (fiz.) ~ de fază = defazaj. (< fr. différence, lat. differentia)

DIFERÉNȚĂ ~e f. 1) Lipsă de asemănare; deosebire; distincție. ◊ ~ specifică caracter prin care o specie diferă de toate celelalte specii ale aceluiași gen. 2) Rezultat al unei scăderi matematice; rest. /<fr. differance, lat. différentia

diferență f. 1. deosebire, lipsă de asemănare; 2. Mat. covârșire de mărime, de cantitate, de preț.

* diferénță f., pl. e (lat. differentia). Deosebire, neasemănare. Distanța între doŭă cantitățĭ: 2 e diferența între 5 și 7.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

DIFERÉNȚĂ s. 1. deosebire, diferențiere, discriminare, distincție, (rar) distíngere. (Să facem următoarea ~...) 2. deosebire, (înv. și pop.) osebíre, (Ban., Transilv. și Maram.) deschiliníre, (înv.) osebitúră. (Ce ~ este între ei?) 3. (MAT.) rest, (înv.) rămășíță, restánță. (~ obținută în urma unei scăderi.)

Intrare: diferență
diferență substantiv feminin
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular diferență diferența
plural diferențe diferențele
genitiv-dativ singular diferențe diferenței
plural diferențe diferențelor
vocativ singular
plural
diferință
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular diferință diferința
plural diferințe diferințele
genitiv-dativ singular diferințe diferinței
plural diferințe diferințelor
vocativ singular
plural
Intrare: diferința
diferința
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.