2 intrări

2 definiții

dialogizá vb. (sil. di-a-), ind. prez. 3 sg. dialogizeáză

DIALOGIZÁ vb. I. tr. a pune (un text) în formă de dialog; a dialoga (2). II. intr. a folosi dialogul; a sta de vorbă, a discuta. (< it. dialogizzare)

Intrare: dialogizat
dialogizat participiu
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular dialogizat dialogizatul dialogiza dialogizata
plural dialogizați dialogizații dialogizate dialogizatele
genitiv-dativ singular dialogizat dialogizatului dialogizate dialogizatei
plural dialogizați dialogizaților dialogizate dialogizatelor
vocativ singular
plural
Intrare: dialogiza
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) dialogiza dialogizare dialogizat dialogizând singular plural
dialogizea dialogizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) dialogizez (să) dialogizez dialogizam dialogizai dialogizasem
a II-a (tu) dialogizezi (să) dialogizezi dialogizai dialogizași dialogizaseși
a III-a (el, ea) dialogizea (să) dialogizeze dialogiza dialogiză dialogizase
plural I (noi) dialogizăm (să) dialogizăm dialogizam dialogizarăm dialogizaserăm, dialogizasem*
a II-a (voi) dialogizați (să) dialogizați dialogizați dialogizarăți dialogizaserăți, dialogizaseți*
a III-a (ei, ele) dialogizea (să) dialogizeze dialogizau dialogiza dialogizaseră
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)