O definiție pentru diafendisi


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

diafendisí (-sésc, -ít), vb. – A apăra, a proteja. – Var. diafendefsi. Ngr. διαφεντεύω, aorist διαφεντευσα (Gáldi 169; Tiktin). Înv., ca și der. diafendipsis, s. f. (apărare); diafendisitor(iu), adj. (apărător).

Intrare: diafendisi
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • diafendisi
  • diafendisire
  • diafendisit
  • diafendisitu‑
  • diafendisind
  • diafendisindu‑
singular plural
  • diafendisește
  • diafendisiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • diafendisesc
(să)
  • diafendisesc
  • diafendiseam
  • diafendisii
  • diafendisisem
a II-a (tu)
  • diafendisești
(să)
  • diafendisești
  • diafendiseai
  • diafendisiși
  • diafendisiseși
a III-a (el, ea)
  • diafendisește
(să)
  • diafendisească
  • diafendisea
  • diafendisi
  • diafendisise
plural I (noi)
  • diafendisim
(să)
  • diafendisim
  • diafendiseam
  • diafendisirăm
  • diafendisiserăm
  • diafendisisem
a II-a (voi)
  • diafendisiți
(să)
  • diafendisiți
  • diafendiseați
  • diafendisirăți
  • diafendisiserăți
  • diafendisiseți
a III-a (ei, ele)
  • diafendisesc
(să)
  • diafendisească
  • diafendiseau
  • diafendisi
  • diafendisiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)