6 definiții pentru diacustică
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
diacustică sf [At: DN2 / P: di-a~ / Pl: ~ici / E: fr diacoustique] Parte a fizicii care studiază refracția sunetelor.
DIACUSTICĂ s.f. Parte a fizicii care studiază refracția sunetelor. [Gen. -cii. / < fr. diacoustique].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DIACUSTICĂ s. f. parte a fizicii care studiază refracția sunetelor. (< fr. diacoustique)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
diacustică (desp. di-a-) s. f., g.-d. art. diacusticii
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
diacustică (di-a-) s. f., g.-d. art. diacusticii
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
diacustică s. f. (sil. di-a-), g.-d. art. diacusticii
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: diacustică
- silabație: di-a-
substantiv feminin (F46) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
diacusticăsubstantiv feminin
- 1. Parte a fizicii care studiază refracția sunetelor. DN
etimologie:
- diacoustique DN