3 definiții pentru diaconar


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

diaconár sn [At: ȘĂINEANU2 / P: di-a~ / Pl: ~e / E: diacon + -ar] Carte de rugăciuni cuprinzând texte care se citesc în timpul liturghiei.

diaconar n. carte de miroanele ce se zic la liturghie.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

Intrare: diaconar
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • diaconar
  • diaconarul
  • diaconaru‑
plural
  • diaconare
  • diaconarele
genitiv-dativ singular
  • diaconar
  • diaconarului
plural
  • diaconare
  • diaconarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)