2 intrări

24 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DEZUMFLÁRE, dezumflări, s. f. Acțiunea de a (se) dezumfla și rezultatul ei; dezumflat1. – V. dezumfla.

DEZUMFLÁRE, dezumflări, s. f. Acțiunea de a (se) dezumfla și rezultatul ei; dezumflat1. – V. dezumfla.

dezumflare sf [At: ȘĂINEANU, D. U. / Pl: ~lări / E: dezumfla] 1 Reducere a volumului unui obiect umflat Si: dezumflat1 (1). 2 Revenire la volumul inițial a unui organ inflamat Si: dezinflamare, dezumflat1 (2). 3 (Fig; rar) Revenire dintr-o stare de exaltare Si: dezumflat1 (3). 4 (Fig; rar) Temperare. 5 (Fig; rar) Dezamăgire.

DEZUMFLÁRE, dezumflări, s. f. Acțiunea de a (se) dezumfla. Dezumflarea balonului se face cu un dispozitiv special.

DEZUMFLÁ, dezúmflu, vb. I. 1. Tranz. A face ca un obiect umflat sau un organ inflamat să-și recapete volumul normal sau să-și scadă volumul. ◊ Refl. Cauciucul s-a dezumflat.Expr. (Refl.) A i se dezumfla buzunarele = a rămâne fără bani, cu buzunarele goale. 2. Refl. Fig. (Despre oameni) A-și reveni dintr-o stare de exaltare; (despre manifestări ale omului) a se potoli, a se tempera. – Pref. dez- + umfla.

dezumfla [At: TDRG / Pzi: ~umflu / E: dez- + umfla] 1-2 vt A face ca un obiect umflat (sau un organ inflamat) să-și scadă volumul (sau să revină la volumul normal). 3 vr (Pfm; îe) A i se ~ buzunarele A rămâne fără bani. 4 vr (Fig; d. oameni) A-și reveni dintr-o stare de exaltare. 5 vr (Fig; d. manifestările oamenilor) A se tempera. 6 vr (Fig; d. oameni) A se dezamăgi.

DEZUMFLÁ, dezumflu, vb. I. 1. Tranz. A face ca un obiect umflat sau un organ inflamat să-și recapete volumul normal sau să-și scadă volumul. ◊ Refl. Cauciucul s-a dezumflat.Expr. (Refl.) A i se dezumfla buzunarele = a rămâne fără bani, cu buzunarele goale. 2. Refl. Fig. (Despre oameni) A-și reveni dintr-o stare de exaltare; (despre manifestări ale omului) a se potoli, a se tempera. – Dez- + umfla.

DEZUMFLÁ, dezúmflu, vb. I. 1. Tranz. (Cu privire la un obiect care este umflat sau la o ființă ori o parte a corpului ei care este inflamată) A face să nu mai fie umflat, a face să-și recapete volumul normal. Am dezumflat un cauciuc.Refl. Abdomenul s-a dezumflat.Vita se dezumflă și scapă. ȘEZ. III 203. (Expr.) A i se dezumfla buzunarele = a rămîne fără bani, cu buzunarele goale. Peste oceane, spumegă fiarele, Vînzătorii de inimi, negustorii de viață! Li se dezumflă treptat buzunarele. DEȘLIU, G. 57. 2. Refl. Fig. (Despre oameni) A-și reveni dintr-o stare de exaltare provocată de entuziasm, mînie etc.; (despre anumite manifestări sufletești ale omului) a se potoli, a scădea. Entuziasmul i se dezumflă pe loc. GALAN, Z. R. 145. Cînd întîlnea o cît de slabă rezistență... Dumitrescu se dezumfla, își bătea cizma cu cravașa, își mușca mustața și schimba vorba. PAS, Z. III 25. Nea Ghiță a vrut să mă omoare, dar pe urmă s-a dezumflat. SADOVEANU, M. C. 79. ◊ (Cu determinări introduse prin prep. «de») Mînecuță s-a dezumflat de veninul mîniei și a izbucnit și el în rîs. SADOVEANU, P. M. 27.

A SE DEZUMFLÁ mă dezumflu intranz. 1) A reveni la volumul normal; a ajunge la dimensiunile obișnuite. 2) fig. (despre persoane) A se calma, revenind de la o stare de exaltare; a se tempera. /dez- + a (se) umfla

A DEZUMFLÁ dezúmflu tranz. A face să se dezumfle. /dez- + a umfla


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!dezumfláre (de-zum-/dez-um-) s. f., g.-d. art. dezumflắrii; pl. dezumflắri

dezumfláre s. f. (sil. mf. dez-), g.-d. art. dezumflării; pl. dezumflări

!dezumflá (a ~) (de-zum-/dez-um-) vb., ind. prez. 3 dezúmflă

dezumflá vb. (sil. mf. dez-), ind. prez. 1 sg. dezúmflu, 3 sg. și pl. dezúmflă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

DEZUMFLÁRE s. v. decepție, dezamăgire, deziluzie.

dezumflare s. v. DECEPȚIE. DEZAMĂGIRE. DEZILUZIE.

DEZUMFLÁ vb. (reg.) a (se) stoci. (Pântecele vacii i-a fost ~ cu...)

DEZUMFLÁ vb. v. decepționa, dezamăgi, deziluziona.

arată toate definițiile

Intrare: dezumflare
dezumflare substantiv feminin
  • silabație: de-zum-, dez-um- info
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dezumflare
  • dezumflarea
plural
  • dezumflări
  • dezumflările
genitiv-dativ singular
  • dezumflări
  • dezumflării
plural
  • dezumflări
  • dezumflărilor
vocativ singular
plural
Intrare: dezumfla
  • silabație: de-zum-fla, dez-um-fla info
verb (VT90)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • dezumfla
  • dezumflare
  • dezumflat
  • dezumflatu‑
  • dezumflând
  • dezumflându‑
singular plural
  • dezumflă
  • dezumflați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • dezumflu
(să)
  • dezumflu
  • dezumflam
  • dezumflai
  • dezumflasem
a II-a (tu)
  • dezumfli
(să)
  • dezumfli
  • dezumflai
  • dezumflași
  • dezumflaseși
a III-a (el, ea)
  • dezumflă
(să)
  • dezumfle
  • dezumfla
  • dezumflă
  • dezumflase
plural I (noi)
  • dezumflăm
(să)
  • dezumflăm
  • dezumflam
  • dezumflarăm
  • dezumflaserăm
  • dezumflasem
a II-a (voi)
  • dezumflați
(să)
  • dezumflați
  • dezumflați
  • dezumflarăți
  • dezumflaserăți
  • dezumflaseți
a III-a (ei, ele)
  • dezumflă
(să)
  • dezumfle
  • dezumflau
  • dezumfla
  • dezumflaseră
verb (VT90)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • desumfla
  • desumflare
  • desumflat
  • desumflatu‑
  • desumflând
  • desumflându‑
singular plural
  • desumflă
  • desumflați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • desumflu
(să)
  • desumflu
  • desumflam
  • desumflai
  • desumflasem
a II-a (tu)
  • desumfli
(să)
  • desumfli
  • desumflai
  • desumflași
  • desumflaseși
a III-a (el, ea)
  • desumflă
(să)
  • desumfle
  • desumfla
  • desumflă
  • desumflase
plural I (noi)
  • desumflăm
(să)
  • desumflăm
  • desumflam
  • desumflarăm
  • desumflaserăm
  • desumflasem
a II-a (voi)
  • desumflați
(să)
  • desumflați
  • desumflați
  • desumflarăți
  • desumflaserăți
  • desumflaseți
a III-a (ei, ele)
  • desumflă
(să)
  • desumfle
  • desumflau
  • desumfla
  • desumflaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

dezumflare

etimologie:

  • vezi dezumfla
    surse: DEX '98 DEX '09

dezumfla desumfla

  • 1. tranzitiv A face ca un obiect umflat sau un organ inflamat să-și recapete volumul normal sau să-și scadă volumul.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC antonime: umfla attach_file 3 exemple
    exemple
    • Am dezumflat un cauciuc.
      surse: DLRLC
    • reflexiv Cauciucul s-a dezumflat. Abdomenul s-a dezumflat.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • reflexiv Vita se dezumflă și scapă. ȘEZ. III 203.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie reflexiv A i se dezumfla buzunarele = a rămâne fără bani, cu buzunarele goale.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Peste oceane, spumegă fiarele, Vînzătorii de inimi, negustorii de viață! Li se dezumflă treptat buzunarele. DEȘLIU, G. 57.
        surse: DLRLC
  • 2. reflexiv figurat (Despre oameni) A-și reveni dintr-o stare de exaltare; (despre manifestări ale omului) a se potoli, a se tempera.
    exemple
    • Entuziasmul i se dezumflă pe loc. GALAN, Z. R. 145.
      surse: DLRLC
    • Cînd întîlnea o cît de slabă rezistență... Dumitrescu se dezumfla, își bătea cizma cu cravașa, își mușca mustața și schimba vorba. PAS, Z. III 25.
      surse: DLRLC
    • Nea Ghiță a vrut să mă omoare, dar pe urmă s-a dezumflat. SADOVEANU, M. C. 79.
      surse: DLRLC
    • Mînecuță s-a dezumflat de veninul mîniei și a izbucnit și el în rîs. SADOVEANU, P. M. 27.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Prefix dez- + umfla.
    surse: DEX '09