2 intrări

6 definiții

dezorganizatór, ~oáre smf, a [At: NEGULICI / Pl: ~i, ~oáre / E: dezorganiza + -tor] 1-2 (Persoană) care dezorganizează.

DEZORGANIZATÓR, -OÁRE, dezorganizatori, -oare, adj., s. m. și f. (Persoană) care dezorganizează. – Din fr. désorganisateur.

DEZORGANIZATÓR, -OÁRE, dezorganizatori, -oare, adj., s. m. și f. (Persoană) care dezorganizează. – Din fr. désorganisateur.

dezorganizatór s. m., adj. m., pl. dezorganizatóri; f. sg. și pl. dezorganizatoáre

DEZORGANIZATÓR, -OÁRE adj., s.m. și f. (Cel) care dezorganizează, care produce dezordine. [Cf. fr. désorganisateur].

DEZORGANIZATÓR, -OÁRE adj., s. m. f. (cel) care dezorganizează. (< fr. désorganisateur)

Intrare: dezorganizator (adj.)
dezorganizator adjectiv
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular dezorganizator dezorganizatorul dezorganizatoare dezorganizatoarea
plural dezorganizatori dezorganizatorii dezorganizatoare dezorganizatoarele
genitiv-dativ singular dezorganizator dezorganizatorului dezorganizatoare dezorganizatoarei
plural dezorganizatori dezorganizatorilor dezorganizatoare dezorganizatoarelor
vocativ singular
plural
Intrare: dezorganizatoare
dezorganizatoare substantiv feminin
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular dezorganizatoare dezorganizatoarea
plural dezorganizatoare dezorganizatoarele
genitiv-dativ singular dezorganizatoare dezorganizatoarei
plural dezorganizatoare dezorganizatoarelor
vocativ singular
plural