O definiție pentru dezobediență


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DEZOBEDIÉNȚĂ s. f. nesupunere, neascultare; insubordonare. (după fr. désobéissance)

Intrare: dezobediență
dezobediență substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dezobediență
  • dezobediența
plural
genitiv-dativ singular
  • dezobediențe
  • dezobedienței
plural
vocativ singular
plural