2 intrări
30 de definiții
din care- explicative (15)
- morfologice (9)
- relaționale (6)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DEZMETICI, dezmeticesc, vb. IV. Refl. și tranz. (Adesea fig.) A-și reveni sau a face să-și revină dintr-o stare de amețeală, de spaimă etc.; a (se) dezmeți. [Var.: dezmeteci vb. IV] – Din dezmetic.
dezmetici vr [At: BIBLIA (1688), 212 2/15 / V: (îvp) ~teci, (îvr) dizmit~, dizmint~ / S și: desm~ / Pzi: ~cesc / E: dezmetic] 1-2 (Înv) A se comporta ca un dezmetic (2-3). 3 A-și reveni dintr-o stare emotivă puternică Si: a se trezi la realitate, (îvr) a se dezmeți, a se dezmânta.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEZMETICI, dezmeticesc, vb. IV. Refl. și tranz. (Adesea fig.) A-și reveni sau a face să-și revină dintr-o stare de amețeală, de spaimă etc., a (se) dezmeți. [Var.: dezmeteci vb. IV.] – Probabil lat. *dismatticire (< mattus „beat”).
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de RACAI
- acțiuni
DEZMETICI, dezmeticesc, vb. IV. Refl. (Uneori urmat de determinări introduse prin prep. «din») A-și veni în fire (dintr-o amețeală, dintr-un leșin, dintr-o spaimă etc.); a-și reveni, a se trezi, a se reculege. Într-un tîrziu se mai dezmetici; deschise ochii, cercă să se ridice, dar căzu din nou. DUNĂREANU, CH. 39. Trecîndu-și mîna pe frunte ca pentru a se dezmetici, m-a întrebat ce vreau să mai cînte. IBRĂILEANU, A. 46. După ce se dezmetici din leșinul ce-i venise de inimă rea, începură s-o mîngîie surorile. ISPIRESCU, L. 51. ◊ Tranz. În zorii zilei următoare, dezmeticiți de tăria de peste noapte a stelelor, păstrăvii fulgeră din nou prin torentul rece. BOGZA, C. O. 108. Dacă s-ar putea întîmpla un fapt care să-i dezmeticească pe toți. CAMIL PETRESCU, T. II 381. Nuntașii dezmeticiți de strigătul popii... văzură pozna ce era să li se întîmple. ȘEZ. IV 1. – Variantă: dezmeteci vb. IV.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A SE DEZMETICI mă ~esc intranz. A-și reveni după o emoție puternică; a-și veni în fire. /<lat. dismatticire
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A DEZMETICI ~esc tranz. A face să se dezmeticească. /<lat. dismatticire
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
DEZMETECI vb. IV v. dezmetici.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEZMETECI vb. IV v. dezmetici.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de dante
- acțiuni
DEZMETECI vb. IV v. dezmetici.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEZMETIC, -Ă, dezmetici, -ce, adj. (Rar; adesea substantivat) Bezmetic. – Cf. bezmetic.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEZMETIC, -Ă, dezmetici, -ce, adj. (Rar; adesea substantivat) Bezmetic. – Cf. bezmetic.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de dante
- acțiuni
dezmetec, ~ă a vz dezmetic
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
dezmeteci v vz dezmetici
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
dezmetic, ~ă a [At: BIBLIA (1688), 212 2/15 / V: (înv) ~tec / S și: desm~ / E: nct] (Înv) 1 (D. oameni) Care umblă fără rost. 2 Care are o comportare lipsită de bun-simț. 3 (Pex) Lipsit de rațiune Si: descreierat, nebun, zănatic. 4 (D. manifestări ale oamenilor) Care denotă lipsă de echilibru, de bun-simț, de rațiune Si: aiurit, nesăbuit. 5 (D. oameni și animale) Dezorientat în fața unei situații Si: năuc, uluit, zăpăcit.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEZMETIC, -Ă, dezmetici, -e, adj. Bezmetic. Am fost un copil dezmetic. GALACTION, O. I 9. ◊ (Substantivat) Primejdia începe să fie cu mult mai mare pentru acei dezmetici care au cutezat peste ce se cuvine. SADOVEANU, Z. C. 342. Dezmeticule... trebuie să te adun de pe drumuri. CAMIL PETRESCU, T. I 546. Nu se rugase... să-i mai găsească ceva bani... La adică știa să facă jertfe, dar se păzea să se adune cu dezmeticii! MACEDONSKI, O. III 51.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
desmetic a. zăpăcit, nebun. [Cf. bezmetic].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
desmeticì v. a (se) trezi, a-și veni în fire. [Pare a fi de aceeaș origină cu desmeți (v. ameți)].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
dezmetíc V. bezmetic.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
dezmetici (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. dezmeticesc, 3 sg. dezmeticește, imperf. 1 dezmeticeam; conj. prez. 1 sg. să dezmeticesc, 3 să dezmeticească
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
dezmetici (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. dezmeticesc, imperf. 3 sg. dezmeticea; conj. prez. 3 să dezmeticească
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
dezmetici vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. dezmeticesc, imperf. 3 sg. dezmeticea; conj. prez. 3 sg. și pl. dezmeticească
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
dezmetici
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
dezmetic (pop.) adj. m., pl. dezmetici; f. dezmetică, pl. dezmetice
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
dezmetic (rar) adj. m., pl. dezmetici; f. dezmetică, pl. dezmetice
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
dezmetic adj. m., pl. dezmetici; f. sg. dezmetică, pl. dezmetice
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
desmetic.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
desmeticesc, -ceam 1 imp.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
DEZMETICI vb. 1. v. reveni. 2. v. trezi.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
DEZMETICI vb. 1. a se reculege, a se regăsi, a-și reveni, a se trezi, (înv.) a se dezmeți, a se recuceri, a se remite, (rar fig.) a se dezbăta. (S-a ~ destul de repede și a acționat normal.) 2. a (se) trezi, (rar) a se dezbăta. (S-a ~ după chef.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A se dezmetici ≠ a se ameți, a se buimăci, a se năuci, a se zăpăci
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A dezmetici ≠ a buimăci, a năuci, a zăpăci
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
DEZMETIC adj. v. aiurea, aiurit, bezmetic, descreierat, nebun, smintit, țicnit, zănatic, zăpăcit, zurliu.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
dezmetic adj. v. AIUREA. AIURIT. BEZMETIC. DESCREIERAT. NEBUN. SMINTIT. ȚICNIT. ZĂNATIC. ZĂPĂCIT. ZURLIU.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
verb (VT406) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (VT406) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (VT406) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
adjectiv (A10) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular |
|
| ||
plural |
|
|
adjectiv (A10) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular |
|
| ||
plural |
|
|
dezmetici, dezmeticescverb
- 1. A-și reveni sau a face să-și revină dintr-o stare de amețeală, de spaimă etc.; a (se) dezmeți. DEX '09 DLRLC
- Într-un tîrziu se mai dezmetici; deschise ochii, cercă să se ridice, dar căzu din nou. DUNĂREANU, CH. 39. DLRLC
- Trecîndu-și mîna pe frunte ca pentru a se dezmetici, m-a întrebat ce vreau să mai cînte. IBRĂILEANU, A. 46. DLRLC
- După ce se dezmetici din leșinul ce-i venise de inimă rea, începură s-o mîngîie surorile. ISPIRESCU, L. 51. DLRLC
- În zorii zilei următoare, dezmeticiți de tăria de peste noapte a stelelor, păstrăvii fulgeră din nou prin torentul rece. BOGZA, C. O. 108. DLRLC
- Dacă s-ar putea întîmpla un fapt care să-i dezmeticească pe toți. CAMIL PETRESCU, T. II 381. DLRLC
- Nuntașii dezmeticiți de strigătul popii... văzură pozna ce era să li se întîmple. ȘEZ. IV 1. DLRLC
-
etimologie:
- dezmetic DEX '09
- *dismatticire (din mattus „beat”). DEX '98
dezmetic, dezmeticăadjectiv
- 1. Bezmetic. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: bezmetic
- Am fost un copil dezmetic. GALACTION, O. I 9. DLRLC
- Primejdia începe să fie cu mult mai mare pentru acei dezmetici care au cutezat peste ce se cuvine. SADOVEANU, Z. C. 342. DLRLC
- Dezmeticule... trebuie să te adun de pe drumuri. CAMIL PETRESCU, T. I 546. DLRLC
- Nu se rugase... să-i mai găsească ceva bani... La adică știa să facă jertfe, dar se păzea să se adune cu dezmeticii! MACEDONSKI, O. III 51. DLRLC
-
etimologie:
- bezmetic DEX '98 DEX '09