6 definiții pentru dematerializat
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DEMATERIALIZAT, -Ă, dematerializați, -te, adj. Care a pierdut caracterele evidente ale materiei. [Pr.: -ri-a-] – V. dematerializa.
DEMATERIALIZAT, -Ă, dematerializați, -te, adj. Care a pierdut caracterele evidente ale materiei. [Pr.: -ri-a-] – V. dematerializa.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
dematerializat1 sn [At: MDA ms / P: ~ri-a~ / E: dematerializa] 1-2 Dematerializare (1-2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
dematerializat2, ~ă a [At: LOVINESCU, S. I, 150 / V: (înv) dezm~ / P: ~ri-a~ / Pl: ~ați, ~e / E: dematerializa] 1 Care a pierdut însușirile materiei. 2 (D. suflet) Care s-a desprins de materie.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEMATERIALIZAT, -Ă, dematerializați, -te, adj. Care a pierdut caracterele evidente ale materiei. Oltul se ridică de pe un bloc pe altul, aproape dematerializat, rămas numai o vibrantă dîrzenie interioară. BOGZA, C. O. 17.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEMATERIALIZAT, -Ă adj. Care nu mai are caracterele materiei. [Cf. fr. dématérialisé].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
dezmaterializat, ~ă a vz dematerializat
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
dematerializat, dematerializatăadjectiv
- 1. Care a pierdut caracterele evidente ale materiei. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Oltul se ridică de pe un bloc pe altul, aproape dematerializat, rămas numai o vibrantă dîrzenie interioară. BOGZA, C. O. 17. DLRLC
-
etimologie:
- dematerializa DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.