2 intrări
9 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DEZINHIBAT, -Ă, dezinhibați, -te, adj. Care a ieșit din starea de inhibiție. – V. dezinhiba.
DEZINHIBAT, -Ă, dezinhibați, -te, adj. Care a ieșit din starea de inhibiție. – V. dezinhiba.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
dezinhibat, ~ă a [At: DEX / Pl: ~ați, ~e / E: dezinhiba] Care a ieșit din starea de inhibiție.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEZINHIBA, dezinhib, vb. I. Tranz. și refl. A face să iasă sau a ieși din starea de inhibiție. – Pref. dez- + inhiba.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
dezinhiba vtr [At: DEX / Pzi: dezinhib / E: dez- + inhiba] 1-2 A face să iasă sau a ieși din starea de inhibiție.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEZINHIBA, dezinhib, vb. I. Tranz. și refl. A face să iasă sau a ieși din starea de inhibiție. – Dez- + inhiba.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEZINHIBA vb. tr., refl. a(-și) înlătura starea de inhibiție. (< dez- + inhiba)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
dezinhiba (a ~) (desp. de-zin-/dez-in-) vb., ind. prez. 1 sg. dezinhib, 3 dezinhibă; conj. prez. 1 sg. să dezinhib, 3 să dezinhibe
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
*dezinhiba (a ~) (de-zin-/dez-in-) vb., ind. prez. 3 dezinhibă
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
dezinhiba vb. → inhiba
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
- silabație: de-zin-, dez-in-
verb (VT1) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
dezinhibat, dezinhibatăadjectiv
- 1. Care a ieșit din starea de inhibiție. DEX '98 DEX '09
etimologie:
- dezinhiba DEX '98 DEX '09
dezinhiba, dezinhibverb
- 1. A face să iasă sau a ieși din starea de inhibiție. DEX '09 DEX '98 MDN '00
etimologie:
- Prefix dez- + inhiba. DEX '09 MDN '00