dezinfectare sf [At: CONTEMPORANUL, I, 248 / S și: (înv) desi~ / Pl: ~tări / E: dezinfecta] 1 (Chm; îvr) Neutralizare. 2 (Rar) Împrospătare a aerului dintr-o încăpere Si: dezinfectat¹ (2), dezinfecție. 3 Operație destinată distrugerii microorganismelor patogene vii din medii biologice sau de pe diverse obiecte pentru a împiedica propagarea bolilor contagioase la oameni, la animale sau la plante Si: dezinfectat¹ (3), dezinfecție, sterilizare.

DEZINFECTARE, dezinfectări, s. f. Acțiunea de a dezinfecta; operație de distrugere a microbilor sau a paraziților animali și vegetali.

DEZINFECTARE s.f. Acțiunea de a dezinfecta și rezultatul ei; dezinfecție. [< dezinfecta].

dezinfecta [At: PROT. – POP., N. D. / S și: (înv) desi~ / Pzi: ~tez / E: fr desinfecter] 1 vt (Chm; îvr) A neutraliza. 2-3 vtrp (C.i. medii biologice sau obiecte) A (se) supune unei dezinfecții Si: a (se) steriliza, (reg) a dezinficia.

DEZINFECTA, dezinfectez, vb. I. Tranz. A distruge microbii sau paraziții animali și vegetali (de pe obiecte, din încăperi sau din locuri infectate). Două zile spitalul fusese spălat, măturat... dezinfectat. C. PETRESCU, Î. II 70.

DEZINFECTA vb. I. tr. A distruge microorganismele animale și vegetale producătoare de boli. [Cf. fr. désinfecter].

DEZINFECTA vb. tr. a distruge germenii patogeni din afara organismului, în scopul împiedicării contaminării. (< fr. désinfecter)

A DEZINFECTA ~ez tranz. (spații, suprafețe, produse alimentare etc.) A trata cu un dezinfectant. /<fr. désinfecter

dezinfectà v. a distruge aerul rău, miasmele, germenii infecțioși.

* dezinfectéz v. tr. (fr. désinfecter). Curăț aeru, distrug microbiĭ: a dezintecta o cameră, un bricĭ.

* dezinfecțiúne f. (fr. désinfection). Acțiunea de a dezinfecta. – Și -écție, dar maĭ des -ectáre.

dezinfectare (dezinfecție) (desp. de-zin-/dez-in-) s. f., g.-d. art. dezinfectării; pl. dezinfectări

!dezinfectare (de-zin-/dez-in-) s. f., g.-d. art. dezinfectării; pl. dezinfectări

dezinfectare s. f. (sil. mf. dez-), g.-d. art. dezinfectării; pl. dezinfectări

dezinfecta (a ~) (a distruge germenii patogeni) (desp. de-zin-/dez-in-) vb., ind. prez. 1 sg. dezinfectez, 3 dezinfectează; conj. prez. 1 sg. să dezinfectez, 3 să dezinfecteze

!dezinfecta (a ~) (a distruge germenii patogeni) (de-zin-/dez-in-) vb., ind. prez. 3 dezinfectează

dezinfecta vb. (sil. mf. dez-), ind. prez. 1 sg. dezinfectez, 3 sg. și pl. dezinfectează

desinfectez.

DEZINFECTARE s. (MED.) 1. dezinfecție. (~ unei plăgi.) 2. v. sterilizare.

DEZINFECTARE s. (MED.) 1. dezinfecție. (~ unei plăgi.) 2. dezinfecție, sterilizare. (~ unui mediu.)

Dezinfectare ≠ infectare

DEZINFECTA vb. (MED.) 1. a curăța. (A ~ o plagă.) 2. v. steriliza.

DEZINFECTA vb. (MED.) 1. a curăța. (A ~ o plagă.) 2. a steriliza. (A ~ un mediu.)

A dezinfecta ≠ a infecta