14 definiții pentru dezgustător

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DEZGUSTĂTOR, -OARE, dezgustători, -oare, adj. Care trezește dezgust; respingător, scârbos. – Dezgusta + suf. -ător.

DEZGUSTĂTOR, -OARE, dezgustători, -oare, adj. Care trezește dezgust; respingător, scârbos. – Dezgusta + suf. -ător.

dezgustător, ~oare a [At: DN2 / Pl: ~i, ~oare / E: dezgusta + -ător] Care trezește dezgust Si: respingător, scârbos.

DEZGUSTĂTOR, -OARE, dezgustători, -oare, adj. Care trezește dezgust; respingător, scîrbos, grețos. Am vrut... să pedepsesc un tip brutal care sporea bestialitatea și urîțenia în această societate [burgheză] și așa desgustătoare. CAMIL PETRESCU, T. II 112. Oglinda îi atrăgea tiranic privirea, să-i arate obrazul cu cicatricea dezgustătoare. C. PETRESCU, Î. II 81.

DEZGUSTĂTOR, -OARE adj. Care trezește dezgust; respingător, scîrbos. [< dezgusta + -tor].

DEZGUSTĂTOR, -OARE adj. care trezește dezgust; respingător. (< dezgusta + -tor)

DEZGUSTĂTOR ~oare (~ori, ~oare) Care dezgustă; care provoacă dezgust; respingător; repulsiv; antipatic; nesuferit. /a dezgusta + suf. ~ător

* dezgustătór, -oáre adj. Care te dezgustă.

desgustător a. 1. care inspiră desgust; 2. fig. care repugnează.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

dezgustător (respingător) adj. m., pl. dezgustători; f. sg. și pl. dezgustătoare

dezgustător (respingător) adj. m., pl. dezgustători; f. sg. și pl. dezgustătoare

dezgustător adj. m., pl. dezgustători; f. sg. și pl. dezgustătoare

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DEZGUSTĂTOR adj. 1. dizgrațios, grețos, hidos, oribil, respingător, scârbos, (livr.) imund, (reg.) mârșav, (fam. fig.) borât. (~ la înfățișare.) 2. grețos, oribil, scârbos, sinistru. (Un rânjet ~.) 3. v. neplăcut. 4. v. oribil. 5. abject, monstruos, odios, oribil, respingător, (livr.) abominabil. (O faptă ~oare.) 6. infect, respingător, scârbos, spurcat, (pop.) scârnav. (~oare treabă!)

DEZGUSTĂTOR adj 1. dizgrațios, grețos, hidos, oribil, respingător, scîrbos, (livr.) imund, (reg.) mîrșav, (fam. fig.) borît. (~ la înfățișare.) 2. grețos, oribil, scîrbos, sinistru. (Un rînjet ~.) 3. dezagreabil, displăcut, disgrațios, grețos, greu, infect, împuțit, neplăcut, nesuferit, puturos, rău, respingător, scîrbos, urît, rău-mirositor, (livr.) fetid, miasmatic, pestilențial, repugnant, repulsiv, (înv. și pop.) scîrnav, (înv.) scîrbavnic, scîrbelnic. (Un miros ~) 4. infect, oribil, respingător scîrbos. (Ce caracter ~!) 5. monstruos, odios, oribil, respingător, (livr.) abominabil. (O faptă ~.) 6. infect, respingător, scîrbos, spurcat, (pop.) scîrnav. (~ treabă!)

Dezgustător ≠ ademenitor, atrăgător, chemător, îmbietor, ispititor, tentant

Intrare: dezgustător
dezgustător adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dezgustător
  • dezgustătorul
  • dezgustătoru‑
  • dezgustătoare
  • dezgustătoarea
plural
  • dezgustători
  • dezgustătorii
  • dezgustătoare
  • dezgustătoarele
genitiv-dativ singular
  • dezgustător
  • dezgustătorului
  • dezgustătoare
  • dezgustătoarei
plural
  • dezgustători
  • dezgustătorilor
  • dezgustătoare
  • dezgustătoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

dezgustător, dezgustătoareadjectiv

  • 1. Care trezește dezgust. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Am vrut... să pedepsesc un tip brutal care sporea bestialitatea și urîțenia în această societate [burgheză] și așa dezgustătoare. CAMIL PETRESCU, T. II 112. DLRLC
    • format_quote Oglinda îi atrăgea tiranic privirea, să-i arate obrazul cu cicatricea dezgustătoare. C. PETRESCU, Î. II 81. DLRLC
etimologie:
  • Dezgusta + sufix -ător. DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.