2 intrări

7 definiții

dezemulsioná vt [At: DN2 / P: ~si-o~ / Pzi: ~néz / E: dez- + emulsiona] A separa lichidele dintr-o emulsie.

DEZEMULSIONÁ, dezemulsionez, vb. I. Tranz. A separa lichidele dintr-o emulsie. [Pr.: -si-o-] – Pref. dez- + emulsiona.

DEZEMULSIONÁ, dezemulsionez, vb. I. Tranz. A separa lichidele dintr-o emulsie. [Pr.: -si-o-] – Dez- + emulsiona.

!dezemulsioná (a ~) (de-ze-, -si-o-/dez-e-) vb., ind. prez. 3 dezemulsioneáză

dezemulsioná vb. (sil. -si-o-; mf. dez-), ind. prez. 3 sg. dezemulsioneáză

DEZEMULSIONÁ vb. I. tr. A separa o emulsie în cele două faze ale ei. [Pron. -si-o-. / cf. fr. désémulsionner].

DEZEMULSIONÁ vb. tr. a separa lichidele dintr-o emulsie. (< fr. désémulsionner)

Intrare: dezemulsiona
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) dezemulsiona dezemulsionare dezemulsionat dezemulsionând singular plural
dezemulsionea dezemulsionați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) dezemulsionez (să) dezemulsionez dezemulsionam dezemulsionai dezemulsionasem
a II-a (tu) dezemulsionezi (să) dezemulsionezi dezemulsionai dezemulsionași dezemulsionaseși
a III-a (el, ea) dezemulsionea (să) dezemulsioneze dezemulsiona dezemulsionă dezemulsionase
plural I (noi) dezemulsionăm (să) dezemulsionăm dezemulsionam dezemulsionarăm dezemulsionaserăm, dezemulsionasem*
a II-a (voi) dezemulsionați (să) dezemulsionați dezemulsionați dezemulsionarăți dezemulsionaserăți, dezemulsionaseți*
a III-a (ei, ele) dezemulsionea (să) dezemulsioneze dezemulsionau dezemulsiona dezemulsionaseră
Intrare: dezemulsionat
dezemulsionat participiu
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular dezemulsionat dezemulsionatul dezemulsiona dezemulsionata
plural dezemulsionați dezemulsionații dezemulsionate dezemulsionatele
genitiv-dativ singular dezemulsionat dezemulsionatului dezemulsionate dezemulsionatei
plural dezemulsionați dezemulsionaților dezemulsionate dezemulsionatelor
vocativ singular
plural
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)