2 intrări

O definiție


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

dezburdá, dezburd, vb. tranz. – (reg.) A readuce un obiect răsturnat în poziția normală. – Din dez + (îm)burda.

Intrare: dezburdare
dezburdare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dezburdare
  • dezburdarea
plural
  • dezburdări
  • dezburdările
genitiv-dativ singular
  • dezburdări
  • dezburdării
plural
  • dezburdări
  • dezburdărilor
vocativ singular
plural
Intrare: dezburda
verb (VT4)
Surse flexiune: DRAM 2015
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • dezburda
  • dezburdare
  • dezburdat
  • dezburdatu‑
  • dezburdând
  • dezburdându‑
singular plural
  • dezburdă
  • dezburdați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • dezburd
(să)
  • dezburd
  • dezburdam
  • dezburdai
  • dezburdasem
a II-a (tu)
  • dezburzi
(să)
  • dezburzi
  • dezburdai
  • dezburdași
  • dezburdaseși
a III-a (el, ea)
  • dezburdă
(să)
  • dezburde
  • dezburda
  • dezburdă
  • dezburdase
plural I (noi)
  • dezburdăm
(să)
  • dezburdăm
  • dezburdam
  • dezburdarăm
  • dezburdaserăm
  • dezburdasem
a II-a (voi)
  • dezburdați
(să)
  • dezburdați
  • dezburdați
  • dezburdarăți
  • dezburdaserăți
  • dezburdaseți
a III-a (ei, ele)
  • dezburdă
(să)
  • dezburde
  • dezburdau
  • dezburda
  • dezburdaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)