3 definiții pentru dezbrăcător
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
dezbrăcător, ~oare smf, a [At: BELDIMAN, E. 79/36 / S și: (înv) desb~ / P și: (înv) desb~ / Pl: ~i, ~oare / E: dezbrăca + -ător] (Înv) 1-2 (Persoană) care scoate hainele cuiva. 3-4 (Fig) (Persoană) care jefuiește. 5-6 (Persoană) care ruinează pe cineva.
DEZBRĂCĂTOR, -OARE, dezbrăcători, -oare, adj. (Rar) Care dezbracă; fig. care despoaie, sărăcește, ruinează. Nu e de cuviința unui om căsătorit a lăuda astă dezbrăcătoare și ruinoasă patimă. NEGRUZZI, S. I 74.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEZBRĂCĂTOR, -OARE, dezbrăcători, -oare, adj. (Rar) Care dezbracă; fig. care despoaie, sărăcește, ruinează, jefuiește. – Din dezbrăca + suf. -(ă)tor.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
Intrare: dezbrăcător
dezbrăcător adjectiv
adjectiv (A66) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
dezbrăcător, dezbrăcătoareadjectiv
- 1. Care dezbracă. DLRLC
- 1.1. Care despoaie, sărăcește, ruinează. DLRLC
- Nu e de cuviința unui om căsătorit a lăuda astă dezbrăcătoare și ruinoasă patimă. NEGRUZZI, S. I 74. DLRLC
-
-
etimologie:
- dezbrăca + sufix -(ă)tor. DLRM