2 intrări

4 definiții

dezbodolí vtr [At: PĂSCULESCU, L. P. 135 / S și: (înv) desb~ / P și: (îrg) desb~ / Pzi: ~lésc / E: dez- + (îm)bodoli] (Mol) 1-2 A(-și) scoate hainele groase (și multe) Si: (pop) a (se) desfofoli. 3-4 A (se) desface din înveliș.

DEZBODOLÍ,, dezbodolesc, vb. IV. Refl. (Regional) A se dezveli, a se descoperi. Foc, focșorule, Eu te învelesc Și te îmbodolesc. Tu să te dezvelești Și să te dezbodolești, Și la ursitorul meu să pornești. PĂSCULESCU, L. P. 135.

dezbodolí (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. dezbodolésc, imperf. 3 sg. dezbodoleá; conj. prez. 3 să dezbodoleáscă

dezbodolí vb., ind. prez. 1 sg. si 3 pl. dezbodolésc, imperf. 3 sg. dezbodoleá; conj. prez. 3 sg. și pl. dezbodoleáscă

Intrare: dezbodoli
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) dezbodoli dezbodolire dezbodolit dezbodolind singular plural
dezbodolește dezbodoliți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) dezbodolesc (să) dezbodolesc dezbodoleam dezbodolii dezbodolisem
a II-a (tu) dezbodolești (să) dezbodolești dezbodoleai dezbodoliși dezbodoliseși
a III-a (el, ea) dezbodolește (să) dezbodolească dezbodolea dezbodoli dezbodolise
plural I (noi) dezbodolim (să) dezbodolim dezbodoleam dezbodolirăm dezbodoliserăm, dezbodolisem*
a II-a (voi) dezbodoliți (să) dezbodoliți dezbodoleați dezbodolirăți dezbodoliserăți, dezbodoliseți*
a III-a (ei, ele) dezbodolesc (să) dezbodolească dezbodoleau dezbodoli dezbodoliseră
Intrare: dezbodolit
dezbodolit participiu
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular dezbodolit dezbodolitul dezbodoli dezbodolita
plural dezbodoliți dezbodoliții dezbodolite dezbodolitele
genitiv-dativ singular dezbodolit dezbodolitului dezbodolite dezbodolitei
plural dezbodoliți dezbodoliților dezbodolite dezbodolitelor
vocativ singular
plural
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)