O definiție pentru dezbinătură


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

dezbinătu sf [At: KLEIN, D., ap. DA ms / V: (îrg) dejghin~ / S și: (înv) desb~ / P și: (îvp) desb~ / Pl: ~uri / E: dezbina + -ătură] (Înv) 1-3 Dezbinare (1-3).

Intrare: dezbinătură
dezbinătură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dezbinătu
  • dezbinătura
plural
  • dezbinături
  • dezbinăturile
genitiv-dativ singular
  • dezbinături
  • dezbinăturii
plural
  • dezbinături
  • dezbinăturilor
vocativ singular
plural