2 intrări

12 definiții

dezasortáre sf [At: DN3 / Pl: ~tắri / E: dezasorta] 1 Punere a unui magazin în situația de a rămâne fară sortimente variate de mărfuri Si: dezasortat1 (1). 2-3 Desperechere cf dezasorta (2-3).

DEZASORTÁRE, dezasortări, s. f. Acțiunea de a dezasorta și rezultatul ei. – V. dezasorta.

DEZASORTÁRE, dezasortări, s. f. Acțiunea de a dezasorta și rezultatul ei. – V. dezasorta.

DEZASORTÁRE s.f. Acțiunea de a dezasorta. [< dezasorta].

dezasortá vt [At: DN3 / Pzi: ~téz / E: fr désassortir] 1 (C. i. magazine) A face să rămână fară sortimente variate de mărfuri. 2-3 (D. obiecte asortate sau în perechi) A face să nu se potrivească (sau a rămâne fară pereche) Si: a desperechea.

DEZASORTÁ, dezasortez, vb. I. Tranz. 1. A face ca magazinele să rămână lipsite de sortimente variate de mărfuri. 2. A desperechea (2). – După fr. désassortir.

DEZASORTÁ, dezasortez, vb. I. Tranz. 1. A face ca magazinele să rămână lipsite de sortimente variate de mărfuri. 2. A desperechea (2). – După fr. désassortir.

DEZASORTÁ vb. I. tr. A desperechea (ceva asortat). [Cf. fr. désassortir].

DEZASORTÁ vb. tr. 1. a face ca magazinele să rămână lipsite de sortimente variate de mărfuri. 2. a desperechea (ceva asortat). (după fr. désassortir)

A DEZASORTÁ ~éz tranz. (magazine) A lipsi de sortimente variate de mărfuri. /<fr. désassortir


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

dezasortáre s.f. (com.) Lipsă de sortimente variate ◊ „O altă cauză a dezasortării era aceea că în livrările către bazele comerciale nu se urmărea îndeajuns formarea sortimentului comercial.” Sc. 4 VII 69 p. 2 (din dez- + asortare; DN3)

Intrare: dezasorta
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) dezasorta dezasortare dezasortat dezasortând singular plural
dezasortea dezasortați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) dezasortez (să) dezasortez dezasortam dezasortai dezasortasem
a II-a (tu) dezasortezi (să) dezasortezi dezasortai dezasortași dezasortaseși
a III-a (el, ea) dezasortea (să) dezasorteze dezasorta dezasortă dezasortase
plural I (noi) dezasortăm (să) dezasortăm dezasortam dezasortarăm dezasortaserăm, dezasortasem*
a II-a (voi) dezasortați (să) dezasortați dezasortați dezasortarăți dezasortaserăți, dezasortaseți*
a III-a (ei, ele) dezasortea (să) dezasorteze dezasortau dezasorta dezasortaseră
Intrare: dezasortare
dezasortare substantiv feminin
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular dezasortare dezasortarea
plural dezasortări dezasortările
genitiv-dativ singular dezasortări dezasortării
plural dezasortări dezasortărilor
vocativ singular
plural
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)