2 definiții pentru dezasamblor


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DEZASAMBLÓR s. n. parte a unui ordinator care efectuează dezasamblarea (2). (< dez- + asamblor)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

dezasamblór s. n., pl. dezasambloáre

Intrare: dezasamblor
dezasamblor substantiv neutru
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dezasamblor
  • dezasamblorul
  • dezasambloru‑
plural
  • dezasambloare
  • dezasambloarele
genitiv-dativ singular
  • dezasamblor
  • dezasamblorului
plural
  • dezasambloare
  • dezasambloarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)