2 intrări

11 definiții

dezangaját, ~ă a [At: DEX-S / Pl: ~áți, ~e / E: dezangaja] 1 (D. angajamente) Care a încetat. 2 (D. oameni, state, asociații etc.) Care s-a retras dintr-un angajament. 3 (D. oameni, state, asociații etc.) Care s-a retras dintr-un conflict.

DEZANGAJÁT, -Ă, dezangajați, -te, adj. Care s-a retras dintr-un angajament, o confruntare etc. – V. dezangaja.

DEZANGAJÁT, -Ă, dezangajați, -te, adj. Care s-a retras dintr-un angajament, o confruntare etc. – V. dezangaja.

dezangajá [At: DEX-S / Pzi: ~jéz / E: fr désengager] 1 vt (C. i. angajamente) A face să înceteze. 2 vr (D. oameni, state, asociații etc.) A se retrage dintr-un angajament, dintr-un conflict.

DEZANGAJÁ, dezangajez, vb. I. 1. Tranz. A face să înceteze un angajament. 2. Refl. A se retrage dintr-un angajament, dintr-un conflict, dintr-o confruntare etc. – Din fr. désengager.

DEZANGAJÁ, dezangajez, vb. I. 1. Tranz. A face să înceteze un angajament. 2. Refl. A se retrage dintr-un angajament, dintr-un conflict, dintr-o confruntare etc. – Din fr. désengager.

DEZANGAJÁ vb. I. tr. A elibera de un angajament; a se retrage, a se da deoparte. [Cf. fr. désengager].

DEZANGAJÁ vb. I. tr. a elibera de un angajament. II. refl. a se retrage dintr-un angajament, dintr-o confruntare etc. (< fr. désengager)

A DEZANGAJÁ ~éz tranz. 1) A elibera de un angajament. 2) A face să se dezangajeze. /<fr. désengager

A SE DEZANGAJÁ mă ~éz intranz. 1) (despre forțe armate adverse) A înceta o stare de încordare sau o ciocnire. 2) A părăsi un domeniu de activitate sau o funcție; a se retrage. /<fr. désengager

Intrare: dezangaja
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) dezangaja dezangajare dezangajat dezangajând singular plural
dezangajea dezangajați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) dezangajez (să) dezangajez dezangajam dezangajai dezangajasem
a II-a (tu) dezangajezi (să) dezangajezi dezangajai dezangajași dezangajaseși
a III-a (el, ea) dezangajea (să) dezangajeze dezangaja dezangajă dezangajase
plural I (noi) dezangajăm (să) dezangajăm dezangajam dezangajarăm dezangajaserăm, dezangajasem*
a II-a (voi) dezangajați (să) dezangajați dezangajați dezangajarăți dezangajaserăți, dezangajaseți*
a III-a (ei, ele) dezangajea (să) dezangajeze dezangajau dezangaja dezangajaseră
Intrare: dezangajat
dezangajat
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular dezangajat dezangajatul dezangaja dezangajata
plural dezangajați dezangajații dezangajate dezangajatele
genitiv-dativ singular dezangajat dezangajatului dezangajate dezangajatei
plural dezangajați dezangajaților dezangajate dezangajatelor
vocativ singular
plural
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)