2 intrări

8 definiții

dezafectát, ~ă a [At: TEODOREANU, M. II, 174 / Pl: ~áți, ~e / E: dezafecta] 1 (D. imobile) Căruia i s-a schimbat destinația. 2 (D. mașini, utilaje etc) Care a fost scos din uz. 3 (D. instituții) Care și-a încetat activitatea în sediul inițial.

dezafectá vt [At: DN2 / Pzi: ~téz / E: fr désaffecter] 1 A schimba destinația unui imobil. 2 (C. i. mașini, utilaje) A scoate din uz. 3 (C. i. instituții) A înceta activitatea în sediul inițial.

DEZAFECTÁ, dezafectez, vb. I. Tranz. A schimba destinația unui imobil. – Din fr. désaffecter.

DEZAFECTÁ, dezafectez, vb. I. Tranz. A schimba destinația unui imobil. – Din fr. désaffecter.

!dezafectá (a ~) (de-za-/dez-a-) vb., ind. prez. 3 dezafecteáză

dezafectá vb. (sil. mf. dez-), ind. prez. 1 sg. dezafectéz, 3 sg. și pl. dezafecteáză

DEZAFECTÁ vb. I. tr. (Rar) A schimba destinația (unei clădiri). [< fr. désaffecter].

DEZAFECTÁ vb. tr. a schimba destinația unui utilaj, a unei construcții etc. (< fr. désaffecter)

Intrare: dezafecta
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) dezafecta dezafectare dezafectat dezafectând singular plural
dezafectea dezafectați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) dezafectez (să) dezafectez dezafectam dezafectai dezafectasem
a II-a (tu) dezafectezi (să) dezafectezi dezafectai dezafectași dezafectaseși
a III-a (el, ea) dezafectea (să) dezafecteze dezafecta dezafectă dezafectase
plural I (noi) dezafectăm (să) dezafectăm dezafectam dezafectarăm dezafectaserăm, dezafectasem*
a II-a (voi) dezafectați (să) dezafectați dezafectați dezafectarăți dezafectaserăți, dezafectaseți*
a III-a (ei, ele) dezafectea (să) dezafecteze dezafectau dezafecta dezafectaseră
Intrare: dezafectat
dezafectat adjectiv
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular dezafectat dezafectatul dezafecta dezafectata
plural dezafectați dezafectații dezafectate dezafectatele
genitiv-dativ singular dezafectat dezafectatului dezafectate dezafectatei
plural dezafectați dezafectaților dezafectate dezafectatelor
vocativ singular
plural
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)