2 intrări

17 definiții

devináție sf vz divinație

DEVINÁȚIE s. f. v. divinație.

DEVINÁȚIE s. f. v. divinație.

DEVINÁȚIE s. f. v. divinație.

DEVINÁȚIE s.f. v. divinație.

divináție sf [At: NEGULICI / V: ~iúne, (rar) devinațiúne, (înv) divinăciúne, devinățiúne / Pl: ~ii / E: fr divinatio, it divinazione, lat divinatio, -onis] 1 Putere a unor persoane de a ghici lucruri ascunse, neștiute, mai ales viitorul Si: prezicere. 2 (Ccr) Ceea ce se prezice datorită divinației (1).

DIVINÁȚIE, divinații, s. f. (Livr.) Ghicire a viitorului prin metode tradiționale (preziceri, oracole, chiromanție, astrologie). [Var.: (înv.) devináție s. f.] – Din fr. divination, lat. divinatio, -onis.

DIVINÁȚIE, divinații, s. f. (Livr.) Dar, putere a unor persoane de a desluși și lucruri ascunse, neștiute și mai ales viitorul. [Var.: (înv.) devináție s. f.] – Din fr. divination, lat. divinatio, -onis.

DIVINÁȚIE, divinații, s. f. (Franțuzism rar) Putere (atribuită în mod superstițios unor persoane) de a desluși, a descoperi, a ghici lucruri ascunse sau neștiute de alți oameni. – Variantă: (învechit) devináție (GHEREA, ST. CR. I 59) s. f.

divináție (livr.) (-ți-e) s. f., art. divináția (-ți-a), g.-d. art. divináției; pl. divináții, art. divináțiile (-ți-i-)

divináție s. f. (sil. -ți-e), art. divináția (sil. -ți-a), g.-d. art. divináției; pl. divináții, art. divináțiile (sil. -ți-i-)

DIVINÁȚIE s.f. (Liv.) Pretinsă putere de a prezice viitorul. [Gen. -iei, var. devinație s.f. / cf. fr. divination, lat. divinatio].

DIVINÁȚIE s. f. pretinsă putere de a prezice viitorul. (< fr. divination, lat. divinatio)

DIVINÁȚIE ~i f. livr. 1) Putere magică de a ghici viitorul. 2) Prezicere a viitorului prin practici superstițioase. [Art. divinația; G.-D. divinației; Sil. -ți-e] /<fr. divination, lat. divinatio, ~onis

divinați(un)e f. 1. pretinsă artă de a ghici viitorul; 2. fig. mare pătrundere.

* divinațiúne f. (lat. divinatio, -ónis). Rar. Gîcire. – Și -áție. V. farmec.


Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel.

divináție, divinații s. f. Arta de a descifra necunoscutul și a ghici viitorul, prezentul și trecutul prin practici spiritiste (oniromanție, meteoromanție, dendromanție, astromanție etc.). [Var.: devináție s. f.] – Din fr. divination, lat. divinatio, -onis.

Intrare: divinație
divinație substantiv feminin
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular divinație divinația
plural divinații divinațiile
genitiv-dativ singular divinații divinației
plural divinații divinațiilor
vocativ singular
plural
devinație
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular devinație devinația
plural devinații devinațiile
genitiv-dativ singular devinații devinației
plural devinații devinațiilor
vocativ singular
plural
Intrare: devinație
devinație
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.