2 intrări

10 definiții

desulfitát, ~ă a [At: DN3 / Pl: ~áți, ~e / E: desulfita] (D. must sau vin) Care a fost supus desulfitării.

DESULFITÁT, -Ă, desulfitați, -te, adj. (Despre must, vin) Căruia i s-a îndepărtat dioxidul de sulf. – V. desulfita.

DESULFITÁT, -Ă, desulfitați, -te, adj. (Despre must, vin) Căruia i s-a îndepărtat hipobisulfitul de sulf. – V. desulfita.

desulfitá vt [At: DN3 / Pzi: ~téz / E: fr désulfiter] (C. i. mustul sau vinul) A îndepărta bioxidul de sulf rezultat în timpul prelucrării.

DESULFITÁ, desulfitez, vb. I. Tranz. A îndepărta dioxidul de sulf din must sau din unele vinuri. – Din fr. désulfiter.

DESULFITÁ, desulfitez, vb. I. Tranz. A îndepărta hipobisulfitul de sulf din must sau din unele vinuri. – Din fr. desulfiter.

desulfitá vb., ind. prez.1 sg. desulfitéz, 3 sg. și pl. desulfiteáză

DESULFITÁ vb. I. tr. A elimina bioxidul de sulf din must sau din unele vinuri care au fost prelucrate. [< fr. désulfiter].

DESULFITÁ vb. tr. a elimina bioxidul de sulf din must sau din unele vinuri care au fost supuse sulfitajului. (< fr. désulfiter)

A DESULFITÁ ~éz tranz. (vin) A curăța de bioxid de sulf. /des- + a sulfita

Intrare: desulfita
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) desulfita desulfitare desulfitat desulfitând singular plural
desulfitea desulfitați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) desulfitez (să) desulfitez desulfitam desulfitai desulfitasem
a II-a (tu) desulfitezi (să) desulfitezi desulfitai desulfitași desulfitaseși
a III-a (el, ea) desulfitea (să) desulfiteze desulfita desulfită desulfitase
plural I (noi) desulfităm (să) desulfităm desulfitam desulfitarăm desulfitaserăm, desulfitasem*
a II-a (voi) desulfitați (să) desulfitați desulfitați desulfitarăți desulfitaserăți, desulfitaseți*
a III-a (ei, ele) desulfitea (să) desulfiteze desulfitau desulfita desulfitaseră
Intrare: desulfitat
desulfitat adjectiv
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular desulfitat desulfitatul desulfita desulfitata
plural desulfitați desulfitații desulfitate desulfitatele
genitiv-dativ singular desulfitat desulfitatului desulfitate desulfitatei
plural desulfitați desulfitaților desulfitate desulfitatelor
vocativ singular
plural
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)