2 intrări

5 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

desufleca vt [At: CREANGĂ, O. 234 / Pzi: ~uflec / E: des- + sufleca] (Mol) A face să nu mai fie suflecat Si: (reg) a desumeca, (Mun) a desumete.

DESUFLECA, desuflec, vb. I. Tranz. A desface ceea ce era suflecat. O dimerlie de fasole i-au curs atunci din turetce, pe care de obicei le purta suflecate, iar atunci le desuflecase anume pentru trebușoara asta. CREANGĂ, A. 99.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

desufleca (a ~) (reg.) (desp. -su-fle-) vb., ind. prez. 1 sg. desuflec, 2 sg. desufleci, 3 desuflecă; conj. prez. 1 sg. să desuflec, 3 să desuflece

desufleca (a ~) (reg.) (-su-fle-) vb., ind. prez. 3 desuflecă

desufleca vb. (sil. -fle-), ind. prez. 3 sg. desuflecă; ger. desuflecând

Intrare: desuflecat
desuflecat participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • desuflecat
  • desuflecatul
  • desuflecatu‑
  • desufleca
  • desuflecata
plural
  • desuflecați
  • desuflecații
  • desuflecate
  • desuflecatele
genitiv-dativ singular
  • desuflecat
  • desuflecatului
  • desuflecate
  • desuflecatei
plural
  • desuflecați
  • desuflecaților
  • desuflecate
  • desuflecatelor
vocativ singular
plural
Intrare: desufleca
  • silabație: de-su-fle-ca info
verb (VT14)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • desufleca
  • desuflecare
  • desuflecat
  • desuflecatu‑
  • desuflecând
  • desuflecându‑
singular plural
  • desuflecă
  • desuflecați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • desuflec
(să)
  • desuflec
  • desuflecam
  • desuflecai
  • desuflecasem
a II-a (tu)
  • desufleci
(să)
  • desufleci
  • desuflecai
  • desuflecași
  • desuflecaseși
a III-a (el, ea)
  • desuflecă
(să)
  • desuflece
  • desufleca
  • desuflecă
  • desuflecase
plural I (noi)
  • desuflecăm
(să)
  • desuflecăm
  • desuflecam
  • desuflecarăm
  • desuflecaserăm
  • desuflecasem
a II-a (voi)
  • desuflecați
(să)
  • desuflecați
  • desuflecați
  • desuflecarăți
  • desuflecaserăți
  • desuflecaseți
a III-a (ei, ele)
  • desuflecă
(să)
  • desuflece
  • desuflecau
  • desufleca
  • desuflecaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

desufleca, desuflecverb

  • 1. A desface ceea ce era suflecat. DLRLC
    • format_quote O dimerlie de fasole i-au curs atunci din turetce, pe care de obicei le purta suflecate, iar atunci le desuflecase anume pentru trebușoara asta. CREANGĂ, A. 99. DLRLC

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.