3 intrări

12 definiții

despodobire sf [At: PONTBRIANT, D. / Pl: ~ri / E: despodobi] 1 Înlăturare a podoabelor Si: despodobit1 (1). 2 (Fig) Urâțire.

despodobí vtr [At: C. STAMATI, ap. CADE / Pzi: ~bésc / E: des- + (îm)podobi] 1-2 A(-și) înlătura podoabele. 3-4 (Fig) A (se) urâți.

despodobít1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: despodobi] 1 Despodobire. 2 (Fig) Urâțire.

despodobít2, ~ă a [At: PONTBRIANT, D. / Pl: ~iți, ~e / E: despodobi] 1-2 Care și-a (pierdut sau) înlăturat podoabele. 3 (Fig) Urâțit2.

DESPODOBÍ, despodobesc, vb. IV. Tranz. și refl. A(-și) scoate podoabele. – Pref. des- +[îm]podobi.

DESPODOBÍ, despodobesc, vb. IV. Tranz. și refl. A(-și) scoate podoabele. – Des1- + [îm]podobi.

DESPODOBÍ, despodobesc, vb. IV. Tranz. A scoate, a lua cuiva podoabele.

despodobí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. despodobésc, imperf. 3 sg. despodobeá; conj. prez. 3 despodobeáscă

despodobí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. despodobésc, imperf. 3 sg. despodobeá; conj. prez. 3 sg. și pl. despodobeáscă

A (se) despodobi ≠ a (se) găti, a (se) împodobi

A se despodobi ≠ a se găti

A DESPODOBÍ ~ésc tranz. A lipsi de podoabe. /des- + a [îm]podobi

Intrare: despodobi
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • despodobi
  • despodobire
  • despodobit
  • despodobitu‑
  • despodobind
  • despodobindu‑
singular plural
  • despodobește
  • despodobiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • despodobesc
(să)
  • despodobesc
  • despodobeam
  • despodobii
  • despodobisem
a II-a (tu)
  • despodobești
(să)
  • despodobești
  • despodobeai
  • despodobiși
  • despodobiseși
a III-a (el, ea)
  • despodobește
(să)
  • despodobească
  • despodobea
  • despodobi
  • despodobise
plural I (noi)
  • despodobim
(să)
  • despodobim
  • despodobeam
  • despodobirăm
  • despodobiserăm
  • despodobisem
a II-a (voi)
  • despodobiți
(să)
  • despodobiți
  • despodobeați
  • despodobirăți
  • despodobiserăți
  • despodobiseți
a III-a (ei, ele)
  • despodobesc
(să)
  • despodobească
  • despodobeau
  • despodobi
  • despodobiseră
Intrare: despodobit
despodobit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • despodobit
  • despodobitul
  • despodobitu‑
  • despodobi
  • despodobita
plural
  • despodobiți
  • despodobiții
  • despodobite
  • despodobitele
genitiv-dativ singular
  • despodobit
  • despodobitului
  • despodobite
  • despodobitei
plural
  • despodobiți
  • despodobiților
  • despodobite
  • despodobitelor
vocativ singular
plural
despodobire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • despodobire
  • despodobirea
plural
  • despodobiri
  • despodobirile
genitiv-dativ singular
  • despodobiri
  • despodobirii
plural
  • despodobiri
  • despodobirilor
vocativ singular
plural
Intrare: despodobire
despodobire
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)