2 intrări

19 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DESPACHETARE, despachetări, s. f. Acțiunea de a despacheta și rezultatul ei. – V. despacheta.

DESPACHETARE, despachetări, s. f. Acțiunea de a despacheta și rezultatul ei. – V. despacheta.

despachetare sf [At: DDRF / Pl: ~tări / E: despacheta] 1 Scoatere a unui obiect din ambalajul în care este împachetat Si: despachetat1 (1). 2 Deschidere a unui pachet, a unei lăzi pentru a scoate obiectele din interior Si: despachetat1 (2).

DESPACHETARE, despachetări, s. f. Acțiunea de a despacheta. De-abia aștepta să vie ziua despachetării, ca să le vază [tablourile cumpărate]. BASSARABESCU, S. 178.

DESPACHETA, despachetez, vb. I. Tranz. A desface, a scoate un obiect din ambalajul în care se află împachetat. ♦ A deschide, a desface un pachet, o ladă etc. pentru a scoate obiectele din interior. – Pref. des- + [îm]pacheta. Cf. fr. dépaqueter.

despacheta vt [At: BARCIANU, V. / Pzi: ~tez / E: des- + (în)pacheta după fr dépaqueter] 1 A scoate un obiect din ambalajul în care este împachetat. 2 A deschide un pachet, o ladă pentru a scoate obiectele din interior.

DESPACHETA, despachetez, vb. I. Tranz. A desface, a scoate un obiect din ambalajul în care se află împachetat. ♦ A deschide, a desface un pachet, o ladă etc. pentru a scoate obiectele din interior. – Des1- + [îm]pacheta. Cf. fr. dépaqueter.

DESPACHETA, despachetez, vb. I. Tranz. A desface, a scoate (un obiect) din învelitoarea, cutia etc. în care se află împachetat. [Necunoscuta] zărește pe masă... cartea împachetată, pe care profesorul la venire a pus-o acolo cu mare grijă. O despachetează, o privește, o deschide. SEBASTIAN, T. 267. [Tata] ar despacheta darul meu. SAHIA, N. 23. ♦ (Complementul indică pachetul, lada, cufărul) A deschide, a desface (pentru a scoate obiectele din interior). Mulțimea asta nu vrea decît să despacheteze bagajele făcute pentru refugiu. CAMIL PETRESCU, U. N. 422.

DESPACHETA vb. tr. a desface ceea ce a fost împachetat. (după fr. dépaqueter)

A DESPACHETA ~ez tranz. (obiecte) A scoate dintr-un pachet; a face să se vadă înlăturând ambalajul; a dezveli. /des- + a [îm]pacheta

despachetéz v. tr. (ca și îm-pachetez). Desfac pachetu (lada, balotu) saŭ scot din pachet: a despacheta niște cărțĭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

despachetare s. f., g.-d. art. despachetării; pl. despachetări

despachetare s. f., g.-d. art. despachetării; pl. despachetări

despachetare s. f., g.-d. art. despachetării; pl. despachetări

despacheta (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. despachetez, 3 despachetea; conj. prez. 1 sg. să despachetez, 3 să despacheteze

despacheta (a ~) vb., ind. prez. 3 despachetea

despacheta vb., ind. prez. 1 sg. despachetez, 3 sg. și pl. despachetea

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Intrare: despachetare
despachetare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • despachetare
  • despachetarea
plural
  • despachetări
  • despachetările
genitiv-dativ singular
  • despachetări
  • despachetării
plural
  • despachetări
  • despachetărilor
vocativ singular
plural
Intrare: despacheta
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • despacheta
  • despachetare
  • despachetat
  • despachetatu‑
  • despachetând
  • despachetându‑
singular plural
  • despachetea
  • despachetați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • despachetez
(să)
  • despachetez
  • despachetam
  • despachetai
  • despachetasem
a II-a (tu)
  • despachetezi
(să)
  • despachetezi
  • despachetai
  • despachetași
  • despachetaseși
a III-a (el, ea)
  • despachetea
(să)
  • despacheteze
  • despacheta
  • despachetă
  • despachetase
plural I (noi)
  • despachetăm
(să)
  • despachetăm
  • despachetam
  • despachetarăm
  • despachetaserăm
  • despachetasem
a II-a (voi)
  • despachetați
(să)
  • despachetați
  • despachetați
  • despachetarăți
  • despachetaserăți
  • despachetaseți
a III-a (ei, ele)
  • despachetea
(să)
  • despacheteze
  • despachetau
  • despacheta
  • despachetaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

despachetare, despachetărisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a despacheta și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote De-abia aștepta să vie ziua despachetării, ca să le vază [tablourile cumpărate]. BASSARABESCU, S. 178. DLRLC
etimologie:
  • vezi despacheta DEX '98 DEX '09

despacheta, despachetezverb

  • 1. A desface, a scoate un obiect din ambalajul în care se află împachetat. DEX '09 DEX '98 DLRLC MDN '00
    sinonime: dezveli antonime: împacheta
    • format_quote [Necunoscuta] zărește pe masă... cartea împachetată, pe care profesorul la venire a pus-o acolo cu mare grijă. O despachetează, o privește, o deschide. SEBASTIAN, T. 267. DLRLC
    • format_quote [Tata] ar despacheta darul meu. SAHIA, N. 23. DLRLC
    • 1.1. A deschide, a desface un pachet, o ladă etc. pentru a scoate obiectele din interior. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Mulțimea asta nu vrea decît să despacheteze bagajele făcute pentru refugiu. CAMIL PETRESCU, U. N. 422. DLRLC
etimologie:
  • Prefix des- + [îm]pacheta. DEX '09
  • cf. limba franceză dépaqueter DEX '09 DEX '98 MDN '00

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.