2 intrări

17 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DESPACHETÁRE, despachetări, s. f. Acțiunea de a despacheta și rezultatul ei. – V. despacheta.

DESPACHETÁRE, despachetări, s. f. Acțiunea de a despacheta și rezultatul ei. – V. despacheta.

despachetare sf [At: DDRF / Pl: ~tări / E: despacheta] 1 Scoatere a unui obiect din ambalajul în care este împachetat Si: despachetat1 (1). 2 Deschidere a unui pachet, a unei lăzi pentru a scoate obiectele din interior Si: despachetat1 (2).

DESPACHETÁRE, despachetări, s. f. Acțiunea de a despacheta. De-abia aștepta să vie ziua despachetării, ca să le vază [tablourile cumpărate]. BASSARABESCU, S. 178.

DESPACHETÁ, despachetez, vb. I. Tranz. A desface, a scoate un obiect din ambalajul în care se află împachetat. ♦ A deschide, a desface un pachet, o ladă etc. pentru a scoate obiectele din interior. – Pref. des- + [îm]pacheta. Cf. fr. dépaqueter.

despacheta vt [At: BARCIANU, V. / Pzi: ~téz / E: des- + (în)pacheta după fr dépaqueter] 1 A scoate un obiect din ambalajul în care este împachetat. 2 A deschide un pachet, o ladă pentru a scoate obiectele din interior.

DESPACHETÁ, despachetez, vb. I. Tranz. A desface, a scoate un obiect din ambalajul în care se află împachetat. ♦ A deschide, a desface un pachet, o ladă etc. pentru a scoate obiectele din interior. – Des1- + [îm]pacheta. Cf. fr. dépaqueter.

DESPACHETÁ, despachetez, vb. I. Tranz. A desface, a scoate (un obiect) din învelitoarea, cutia etc. în care se află împachetat. [Necunoscuta] zărește pe masă... cartea împachetată, pe care profesorul la venire a pus-o acolo cu mare grijă. O despachetează, o privește, o deschide. SEBASTIAN, T. 267. [Tata] ar despacheta darul meu. SAHIA, N. 23. ♦ (Complementul indică pachetul, lada, cufărul) A deschide, a desface (pentru a scoate obiectele din interior). Mulțimea asta nu vrea decît să despacheteze bagajele făcute pentru refugiu. CAMIL PETRESCU, U. N. 422.

DESPACHETÁ vb. tr. a desface ceea ce a fost împachetat. (după fr. dépaqueter)

A DESPACHETÁ ~éz tranz. (obiecte) A scoate dintr-un pachet; a face să se vadă înlăturând ambalajul; a dezveli. /des- + a [îm]pacheta

despachetéz v. tr. (ca și îm-pachetez). Desfac pachetu (lada, balotu) saŭ scot din pachet: a despacheta niște cărțĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

despachetáre s. f., g.-d. art. despachetắrii; pl. despachetắri

despachetáre s. f., g.-d. art. despachetării; pl. despachetări

despachetá (a ~) vb., ind. prez. 3 despacheteáză

despachetá vb., ind. prez. 1 sg. despachetéz, 3 sg. și pl. despacheteáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

A despacheta ≠ a împacheta

Intrare: despachetare
despachetare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • despachetare
  • despachetarea
plural
  • despachetări
  • despachetările
genitiv-dativ singular
  • despachetări
  • despachetării
plural
  • despachetări
  • despachetărilor
vocativ singular
plural
Intrare: despacheta
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • despacheta
  • despachetare
  • despachetat
  • despachetatu‑
  • despachetând
  • despachetându‑
singular plural
  • despachetea
  • despachetați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • despachetez
(să)
  • despachetez
  • despachetam
  • despachetai
  • despachetasem
a II-a (tu)
  • despachetezi
(să)
  • despachetezi
  • despachetai
  • despachetași
  • despachetaseși
a III-a (el, ea)
  • despachetea
(să)
  • despacheteze
  • despacheta
  • despachetă
  • despachetase
plural I (noi)
  • despachetăm
(să)
  • despachetăm
  • despachetam
  • despachetarăm
  • despachetaserăm
  • despachetasem
a II-a (voi)
  • despachetați
(să)
  • despachetați
  • despachetați
  • despachetarăți
  • despachetaserăți
  • despachetaseți
a III-a (ei, ele)
  • despachetea
(să)
  • despacheteze
  • despachetau
  • despacheta
  • despachetaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

despachetare

  • 1. Acțiunea de a despacheta și rezultatul ei.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • De-abia aștepta să vie ziua despachetării, ca să le vază [tablourile cumpărate]. BASSARABESCU, S. 178.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi despacheta
    surse: DEX '98 DEX '09

despacheta

  • 1. A desface, a scoate un obiect din ambalajul în care se află împachetat.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC MDN '00 sinonime: dezveli antonime: împacheta 2 exemple
    exemple
    • [Necunoscuta] zărește pe masă... cartea împachetată, pe care profesorul la venire a pus-o acolo cu mare grijă. O despachetează, o privește, o deschide. SEBASTIAN, T. 267.
      surse: DLRLC
    • [Tata] ar despacheta darul meu. SAHIA, N. 23.
      surse: DLRLC
    • 1.1. A deschide, a desface un pachet, o ladă etc. pentru a scoate obiectele din interior.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: deschide desface un exemplu
      exemple
      • Mulțimea asta nu vrea decît să despacheteze bagajele făcute pentru refugiu. CAMIL PETRESCU, U. N. 422.
        surse: DLRLC

etimologie:

  • Prefix des- + [îm]pacheta.
    surse: DEX '09
  • cf. limba franceză dépaqueter
    surse: DEX '09 DEX '98 MDN '00