2 intrări

17 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DEZNAȚIONALIZÁ, deznaționalizez, vb. I. Refl. (Despre grupuri etnice) A-și pierde particularitățile naționale. ♦ Tranz. A face ca un grup etnic să-și piardă particularitățile naționale. [Pr.: -ți-o-] – După fr. dénationaliser.

DEZNAȚIONALIZÁ, deznaționalizez, vb. I. Refl. (Despre grupuri etnice) A-și pierde particularitățile naționale. ♦ Tranz. A face ca un grup etnic să-și piardă particularitățile naționale. [Pr.: -ți-o-] – După fr. dénationaliser.

DEZNAȚIONALIZÁT, -Ă, deznaționalizați, -te, adj. (Despre grupuri etnice) Care și-a pierdut particularitățile naționale. [Pr.: -ți-o-] – V. deznaționaliza.

DEZNAȚIONALIZÁT, -Ă, deznaționalizați, -te, adj. (Despre grupuri etnice) Care și-a pierdut particularitățile naționale. [Pr.: -ți-o-] – V. deznaționaliza.

deznaționaliza vr [At: HASDEU, I. C. I, 39 / S și: (înv) desn~ / P: ~ți-o~ / Pzi: ~zez / E: dez- + naționaliza] (D. grupuri etnice) A-și pierde particularitățile naționale.

deznaționalizat, ~ă a [At: IORGA, C. I. III, 119 / S și: (înv) desn~ / P: ~ți-o~ / Pl: ~ați, ~e / E: deznaționaliza] (D. grupuri etnice) Care și-a pierdut particularitățile naționale.

DEZNAȚIONALIZÁ, deznaționalizez, vb. I. Refl. (Despre grupuri etnice) A-și pierde particularitățile naționale în cursul unui proces istoric de conviețuire îndelungată cu altă populație sau în urma unei politici naționaliste duse de guverne reacționare. ♦ Tranz. A face ca o grupare etnică să-și piardă particularitățile naționale, printr-o politică naționalistă de oprimare. – Pronunțat: -ți-o-.

DEZNAȚIONALIZÁT, -Ă, deznaționalizați, -te, adj. Care a pierdut (prin oprimare) particularitățile naționale; lipsit de particularități naționale. – Pronunțat: -ți-o-.

DEZNAȚIONALIZÁ vb. I. tr., refl. A-și pierde sau a face pe cineva să-și piardă (prin oprimare) naționalitatea, particularitățile naționale. [Pron. -ți-o-. / cf. fr. dénationaliser].

DEZNAȚIONALIZÁ vb. refl., tr. a-și pierde, a face (un grup etnic) să-și piardă particularitățile naționale. (după fr. dénationaliser)

A SE DEZNAȚIONALIZÁ mă ~éz intranz. A pierde particularitățile naționale. [Sil. -ți-o-] /<fr. dénationaliser

A DEZNAȚIONALIZÁ ~éz tranz. 1) A face să se deznaționalizeze. 2) (întreprinderi, instituții naționalizate) A înapoia vechilor stăpâni. [Sil. -ți-o-] /<fr. dénationaliser

desnaționalizà v. a face să piarză naționalitatea, caracterul sau spiritul național.

* deznaționalizéz v. tr. Șterg naționalitatea, caracteru național. – Și desn-.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

deznaționalizá (a ~) (-ți-o-) vb., ind. prez. 3 deznaționalizeáză

deznaționalizá vb. (sil. -ți-o-), ind. prez. 1 sg. deznaționalizéz, 3 sg. și pl. deznaționalizeáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

DEZNAȚIONALIZÁ vb. v. privatiza.

Intrare: deznaționaliza
  • silabație: -ți-o-
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • deznaționaliza
  • deznaționalizare
  • deznaționalizat
  • deznaționalizatu‑
  • deznaționalizând
  • deznaționalizându‑
singular plural
  • deznaționalizea
  • deznaționalizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • deznaționalizez
(să)
  • deznaționalizez
  • deznaționalizam
  • deznaționalizai
  • deznaționalizasem
a II-a (tu)
  • deznaționalizezi
(să)
  • deznaționalizezi
  • deznaționalizai
  • deznaționalizași
  • deznaționalizaseși
a III-a (el, ea)
  • deznaționalizea
(să)
  • deznaționalizeze
  • deznaționaliza
  • deznaționaliză
  • deznaționalizase
plural I (noi)
  • deznaționalizăm
(să)
  • deznaționalizăm
  • deznaționalizam
  • deznaționalizarăm
  • deznaționalizaserăm
  • deznaționalizasem
a II-a (voi)
  • deznaționalizați
(să)
  • deznaționalizați
  • deznaționalizați
  • deznaționalizarăți
  • deznaționalizaserăți
  • deznaționalizaseți
a III-a (ei, ele)
  • deznaționalizea
(să)
  • deznaționalizeze
  • deznaționalizau
  • deznaționaliza
  • deznaționalizaseră
verb (VT201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • desnaționaliza
  • desnaționalizare
  • desnaționalizat
  • desnaționalizatu‑
  • desnaționalizând
  • desnaționalizându‑
singular plural
  • desnaționalizea
  • desnaționalizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • desnaționalizez
(să)
  • desnaționalizez
  • desnaționalizam
  • desnaționalizai
  • desnaționalizasem
a II-a (tu)
  • desnaționalizezi
(să)
  • desnaționalizezi
  • desnaționalizai
  • desnaționalizași
  • desnaționalizaseși
a III-a (el, ea)
  • desnaționalizea
(să)
  • desnaționalizeze
  • desnaționaliza
  • desnaționaliză
  • desnaționalizase
plural I (noi)
  • desnaționalizăm
(să)
  • desnaționalizăm
  • desnaționalizam
  • desnaționalizarăm
  • desnaționalizaserăm
  • desnaționalizasem
a II-a (voi)
  • desnaționalizați
(să)
  • desnaționalizați
  • desnaționalizați
  • desnaționalizarăți
  • desnaționalizaserăți
  • desnaționalizaseți
a III-a (ei, ele)
  • desnaționalizea
(să)
  • desnaționalizeze
  • desnaționalizau
  • desnaționaliza
  • desnaționalizaseră
Intrare: deznaționalizat
deznaționalizat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • deznaționalizat
  • deznaționalizatul
  • deznaționalizatu‑
  • deznaționaliza
  • deznaționalizata
plural
  • deznaționalizați
  • deznaționalizații
  • deznaționalizate
  • deznaționalizatele
genitiv-dativ singular
  • deznaționalizat
  • deznaționalizatului
  • deznaționalizate
  • deznaționalizatei
plural
  • deznaționalizați
  • deznaționalizaților
  • deznaționalizate
  • deznaționalizatelor
vocativ singular
plural
desnaționalizat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • desnaționalizat
  • desnaționalizatul
  • desnaționaliza
  • desnaționalizata
plural
  • desnaționalizați
  • desnaționalizații
  • desnaționalizate
  • desnaționalizatele
genitiv-dativ singular
  • desnaționalizat
  • desnaționalizatului
  • desnaționalizate
  • desnaționalizatei
plural
  • desnaționalizați
  • desnaționalizaților
  • desnaționalizate
  • desnaționalizatelor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

deznaționaliza desnaționaliza

  • 1. (Despre grupuri etnice) A-și pierde particularitățile naționale.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 1.1. tranzitiv A face ca un grup etnic să-și piardă particularitățile naționale.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN

etimologie:

deznaționalizat desnaționalizat

  • 1. (Despre grupuri etnice) Care și-a pierdut particularitățile naționale.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC

etimologie:

  • vezi deznaționaliza
    surse: DEX '98 DEX '09