3 definiții pentru deznădăjduitor

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

deznădăjduitor, ~oare a [At: PONTBRIANT, D. / V: (înv) desnădej~ / S și: desn~ / Pl: ~i, ~oare / E: deznădăjdui + -tor] Care inspiră, provoacă deznădejde (1).

desnădejduitor, ~oare a vz deznădăjduitor

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

deznădăjduitor adj. m., pl. deznădăjduitori; f. sg. și pl. deznădăjduitoare

Intrare: deznădăjduitor
deznădăjduitor adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • deznădăjduitor
  • deznădăjduitorul
  • deznădăjduitoru‑
  • deznădăjduitoare
  • deznădăjduitoarea
plural
  • deznădăjduitori
  • deznădăjduitorii
  • deznădăjduitoare
  • deznădăjduitoarele
genitiv-dativ singular
  • deznădăjduitor
  • deznădăjduitorului
  • deznădăjduitoare
  • deznădăjduitoarei
plural
  • deznădăjduitori
  • deznădăjduitorilor
  • deznădăjduitoare
  • deznădăjduitoarelor
vocativ singular
plural
desnădejduitor
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)