5 definiții pentru deziderativ
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
deziderativ, ~ă a [At: I. GOLESCU, C. / S și: desi~ / Pl: ~i, ~e / E: fr désideratif, lat desiderativus] 1 (Îvr; îs) Modă ~ă Mod optativ. 2 (Liv) Care conține sau care exprimă o dorință.
DEZIDERATIV, -Ă adj. (lingv.) susceptibil de a exprima ideea de dorință, de plăcere. (< fr. désidératif)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
* dezideratív, -ă adj. Care arată o dorință: verb deziderativ (ca lat. esurire, a dori să mănîncĭ, a-țĭ fi foame).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
desiderativ, ~ă a vz deziderativ
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
deziderativ adj. m., pl. deziderativi; f. sg. deziderativă, pl. deziderative
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: deziderativ
deziderativ adjectiv
| adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
desiderativ adjectiv
| adjectiv (A1) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
deziderativ, deziderativăadjectiv
- 1. Susceptibil de a exprima ideea de dorință, de plăcere. MDN '00
etimologie:
- désidératif MDN '00
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.