2 intrări

2 definiții

DESHOLTEÍ vb. v. căsători, însura.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

desholteí vb. v. CĂSĂTORI. ÎNSURA.

Intrare: desholtei
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) desholtei desholteire desholteit desholteind singular plural
desholteiește desholteiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) desholteiesc (să) desholteiesc desholteiam desholteii desholteisem
a II-a (tu) desholteiești (să) desholteiești desholteiai desholteiși desholteiseși
a III-a (el, ea) desholteiește (să) desholteiască desholteia desholtei desholteise
plural I (noi) desholteim (să) desholteim desholteiam desholteirăm desholteiserăm, desholteisem*
a II-a (voi) desholteiți (să) desholteiți desholteiați desholteirăți desholteiserăți, desholteiseți*
a III-a (ei, ele) desholteiesc (să) desholteiască desholteiau desholtei desholteiseră
Intrare: desholteire
desholteire infinitiv lung
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular desholteire desholteirea
plural desholteiri desholteirile
genitiv-dativ singular desholteiri desholteirii
plural desholteiri desholteirilor
vocativ singular
plural
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)