2 intrări

6 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

desfetire sf [At: MDA ms / Pl: ~ri / E: desfeti] 1 Pierdere a fecioriei de către o fată Si: desfetit1 (1). 2 Măritare.

desfetí vrt [At: UDRESCU, GL. / Pzi: ~tésc / E: des- + feti] 1-2 (Mun; d. fete) (A-și pierde sau) a face să-și piardă fecioria. 3-4 (Pex) A (se) mărita.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

DESFETÍRE s. v. deflorare, deflorație, dezvirginare.

desfetire s. v. DEFLORARE. DEFLORAȚIE. DEZVIRGINARE.

DESFETÍ vb. v. deflora, dezvirgina.

Intrare: desfetire
desfetire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • desfetire
  • desfetirea
plural
  • desfetiri
  • desfetirile
genitiv-dativ singular
  • desfetiri
  • desfetirii
plural
  • desfetiri
  • desfetirilor
vocativ singular
plural
Intrare: desfeti
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • desfeti
  • desfetire
  • desfetit
  • desfetitu‑
  • desfetind
  • desfetindu‑
singular plural
  • desfetește
  • desfetiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • desfetesc
(să)
  • desfetesc
  • desfeteam
  • desfetii
  • desfetisem
a II-a (tu)
  • desfetești
(să)
  • desfetești
  • desfeteai
  • desfetiși
  • desfetiseși
a III-a (el, ea)
  • desfetește
(să)
  • desfetească
  • desfetea
  • desfeti
  • desfetise
plural I (noi)
  • desfetim
(să)
  • desfetim
  • desfeteam
  • desfetirăm
  • desfetiserăm
  • desfetisem
a II-a (voi)
  • desfetiți
(să)
  • desfetiți
  • desfeteați
  • desfetirăți
  • desfetiserăți
  • desfetiseți
a III-a (ei, ele)
  • desfetesc
(să)
  • desfetească
  • desfeteau
  • desfeti
  • desfetiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)