O definiție pentru desfăituire

desfăituíre sf [At: POLIZU / V: dis~, (îvr) ~svă~ / Pl: ~ri / E: desfătui] 1 (Îrg) Sfătuire a cuiva să nu facă un anumit lucru Si: (rar) desfătuit1 (1). 2 (Pop; rar) Dezlegare a unui farmec, a unei vrăji Si: (rar) desfătuit1 (2).

Intrare: desfăituire
desfăituire
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.